Foto: Dreamstime
Femeile din Uniunea Europeană au “muncit gratis” începând din 15 noiembrie și până la sfârșitul anului, în comparație cu omologii lor bărbați, arată datele Euronews, în condițiile în care femeile din blocul comunitar continuă să câștige cu 13% mai puțin decât colegii lor de sex masculin pentru o muncă egală. La nivelul UE, România e una dintre țările cu diferență mică de remunerare între bărbați și femei: 2,4%, conform celor mai recente date. Diferența de remunerare între femei și bărbați e mult mai mare în sectorul privat, arată datele oficiale. Cum arată piața muncii pentru femei în România?
În 2020, câștigul orar brut al femeilor era în medie cu 13 % mai mic decât cel al bărbaților din UE, arată cele mai recente date Eurostat. Cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați din UE a fost înregistrată în Letonia (22,3 %), iar cea mai mică în Luxemburg (0,7 %). Urmează România, cu 2,4%, și Slovenia, cu o diferență de 3,1%.
Potrivit Comisiei, femeile sunt cele mai afectate de sarcinile casnice și de îngrijire a copiilor, cu 7,7 milioane de femei care nu au un loc de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, nouă din zece europeni (bărbați și femei) consideră că este inacceptabil ca femeile să fie plătite mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă.
Interesant de remarcat este faptul că, în 2020, majoritatea țărilor UE pentru care sunt disponibile date au înregistrat un decalaj de remunerare între femei și bărbați mai mare (în termeni absoluți) în sectorul privat decât în sectorul public. Reprezentanții Eurostat spun că acest lucru s-ar putea datora faptului că, în majoritatea țărilor, remunerarea în sectorul public este determinată de grile salariale transparente care se aplică în mod egal bărbaților și femeilor. Diferența de remunerare între femei și bărbați a variat în sectorul privat de la 8,5 % în Belgia la 22,6 % în Germania, iar în sectorul public de la -0,6 % în Polonia la 18,4 % în Letonia.
Diferența de remunerare între femei și bărbați în sectorul privat a fost de 10% în România, pe când în cel public de doar 0,2%. Dar și aici stăm mai bine decât alte țări, având un procent similar cu Suedia.
Perspective din piața muncii: Sunt domenii în care majoritatea angajaților sunt bărbați, dar plata e egală
Cu toate că există domenii în care cei mai mulți angajați sunt bărbați, la capitolul salarii femeile stau destul de bine, confirmă și jucători din piața muncii.
“Dacă ne uităm la cifre, stăm foarte bine la acest capitol. Suntem pe locul 2, după Luxemburg, la cele mai mici discrepanțe salariale între femei și bărbați, mult sub media UE și extrem de departe de Austria sau Germania, țări unde decalajul se adâncește foarte tare. Da, sunt domenii în care majoritatea angajaților este formată din bărbați, dar această disproporție în distribuție nu se reflectă și în salarii – pentru aceeași poziție, femeile și bărbații sunt plătiți în mod egal și acolo unde sunt diferențe ele sunt dictate de criterii precum experiența și pregătirea în domeniu. Domeniile la care ne referim, respectiv cele cu angajați preponderent bărbați, sunt IT-ul, auto, construcții, curierat”, menționează Ana Călugăru, de la platforma de locuri de muncă eJobs.
Studiu: Femeile sunt promovate mai rar decât bărbații
Cu toate că în UE România înregistrează una dintre cele mai mici diferențe de remunerare între bărbați și femei, conform unui studiu Deloitte din 2021, femeile cu funcții de conducere din România sunt percepute în continuare ca fiind plătite mai puțin decât omologii lor de sex masculin.
Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte Romania, si coordonatoarea programului Deloitte SheXO Club, vine cu o serie de explicații, pentru Economedia.
“Există într-adevăr o percepție de discrepanța, care este legată în mare parte de percepția privind egalitatea de șanse, și mai puțin de factorul salarizare. Această a fost una dintre concluziile studiului Deloitte „Careers with equal opportunities: women în leadership roles” efectuat în 2020 în rândul reprezentanților de sex feminin și masculin care dețîn funcții de conducere în România”, menționeză Smedoiu.
Peste trei sferturi dintre participanții la acel studiu au menționat că femeile cu funcții de conducere din România sunt percepute în continuare că fiind plătite mai puțin decât omologii lor de sex masculin, situație pe care o întâlnesc des sau foarte des în mediul de business local.
“Una dintre explicații poate fi indicată de același studiu, care arată că femeile sunt promovate mai rar decât bărbații. De asemenea, o altă explicație privind percepția legată de diferențele de salarizare poate ține și de numărul de ani de experiență în câmpul muncii”, spune specialistul Deloitte.
Care este, totuși, explicația pentru poziția relativ bună a României în clasamentul Eurostat?
“Cred că are legătură cu o cultură muncii în societatea românească. În vremea comunistă, femeia și bărbatul erau egali în câmpul muncii, era un mediu în care nu erau întâlnite des cazuri de discriminare între bărbați și femei. Așadar, societatea românească cred că este deschisă în acest sens, iar româncele sunt femei puternice și ambițioase”, consideră Alexandra Smedoiu.
Care sunt tendințele pe piața muncii? “În contextul actual, tema sustenabilității legată de mediu, de factori sociali și de guvernanță (environment, social, governance – ESG) este prioritară pentru multe companii, așadar vedem că se pune accent tot mai mult pe cooptarea femeilor în consilii de administrație sau comitetele executive”, spune Smedoiu.
Aceasta menționează că raportul „Women on Boards”, realizat de Deloitte România în colaborare cu Professional Women’s Network România (PWNR), arată că numărul companiilor listate pe piață reglementată a Bursei de Valori București (BVB) care au cel puțin o femeie într-o poziție de conducere a ajuns la 62%, cu aproape 20% mai mult față de 2015. De asemenea, în rândul companiilor listate la BVB, ponderea femeilor în consiliile de administrație a ajuns la 20%, cu 5 procente mai mult față de 2015 – inclusiv în industrii care sunt percepute că fiind dominate de bărbați, cum ar fi sectorul imobiliar și construcții sau cel al serviciilor financiare – iar 65% dintre aceste companii au femei în comitetele executive (în creștere cu 12 procente față de 2015).
Rata de ocupare, mai mare la bărbați
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul III al anului 2022, de 63,4%, în scădere față de trimestrul II 2022 cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor Institutului Național de Statistică. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,6% faţă de 55,0% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,3% faţă de 56,4% în mediul rural).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (5,8% la bărbaţi faţă de 4,9% la femei).
Analiză: De ce avem motive de scepticism în citirea statisticilor
România se află în statisticile europene pe penultimul loc în ceea ce priveşte decalajul salarial între femei şi bărbaţi. Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor. Firma de consultanță PwC România arată însă într-o analiză că există câteva motive care „ne fac să privim cu scepticism aceste statistici”. Astfel, rata de participare a femeilor din România la piaţa muncii este tot printre cele mai mici din UE (~55%), existând o corelaţie dovedită între ponderea de femei angajate şi decalajul salarial.
Mai multe aici:
PwC: Decalajul salarial real între femeile și bărbații din România este de 23%