Actul AI al Uniunii Europene. Cum este reglementată inteligența artificială în UE și ce presupune pentru companii?

Actul privind Inteligența Artificială al Uniunii Europene (EU AI Act) a fost descris de Comisia Europeană drept „prima lege cuprinzătoare privind inteligența artificială din lume”. Această lege influențează toți cei 450 de milioane de cetățeni din UE, potrivit TechCrunch.

Totuși, Actul AI al UE este mai mult decât o chestiune europeană. Se aplică atât companiilor locale, cât și celor străine, și poate afecta atât furnizorii, cât și utilizatorii de sisteme AI. Comisia Europeană oferă exemple despre cum s-ar aplica unui dezvoltator de instrumente pentru trierea CV-urilor și unei bănci care achiziționează acel instrument. Acum, toate aceste părți au un cadru legal care stabilește regulile pentru utilizarea AI.

De ce există Actul AI al UE?

Actul AI există pentru a asigura existența unui cadru legal pentru inteligența artificială. Odată cu implementarea reglementării, ar trebui să se „asigure libera circulație, transfrontalieră, a bunurilor și serviciilor bazate pe AI” fără restricții locale

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

UE urmărește să creeze condiții egale de concurență în regiune și să cultive încrederea, ceea ce ar putea crea, de asemenea, oportunități pentru companiile emergente. Totuși, cadrul comun adoptat nu este tocmai permisiv: În ciuda stadiului relativ incipient al adoptării pe scară largă a AI în majoritatea sectoarelor, Actul AI al UE stabilește standarde ridicate privind ceea ce AI ar trebui și nu ar trebui să facă pentru societate, la nivel general.

Care este scopul Actului AI al UE?

Potrivit legiuitorilor europeni, obiectivul principal al cadrului este de a „promova adoptarea unei inteligențe artificiale centrate pe om și de încredere, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății, siguranței, drepturilor fundamentale consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv democrația, statul de drept și protecția mediului, pentru a proteja împotriva efectelor dăunătoare ale sistemelor AI în Uniune și pentru a sprijini inovația”.

Cum echilibrează Actul AI al UE aceste obiective diferite?

Pentru a echilibra prevenirea daunelor cu beneficiile potențiale ale AI, Actul AI al UE a adoptat o abordare bazată pe risc: interzicerea unui număr restrâns de cazuri de utilizare cu „risc inacceptabil”; clasificarea unui set de utilizări „cu risc ridicat” care necesită reglementări stricte; și aplicarea unor obligații mai ușoare pentru scenariile cu „risc limitat.”

A intrat în vigoare Actul AI al UE?

Da și nu. Implementarea Actului AI al UE a început la 1 august 2024, însă acesta va intra în vigoare treptat, printr-o serie de termene eșalonate de conformare. În majoritatea cazurilor, se va aplica mai repede noilor jucători decât companiilor care oferă deja produse și servicii AI în UE.

Primul termen a intrat în vigoare la 2 februarie 2025 și s-a concentrat pe aplicarea interdicțiilor privind un număr mic de utilizări AI interzise, cum ar fi colectarea nespecifică de imagini faciale de pe internet sau CCTV (sisteme de supraveghere video cu circuit închis) pentru a construi sau extinde baze de date. Vor urma multe alte termene, dar, dacă programul nu se schimbă, majoritatea prevederilor se vor aplica până la mijlocul anului 2026.

Ce s-a schimbat la 2 august 2025?

Începând cu 2 august 2025, Actul AI se aplică „modelor de inteligență artificială cu scop general (GPAI) care prezintă risc sistemic.”

Modelele GPAI sunt modele AI antrenate cu cantități mari de date și care pot fi utilizate pentru o gamă largă de sarcini. Aici intervine elementul de risc. Potrivit Actului AI, modelele GPAI pot prezenta riscuri sistemice, „de exemplu, prin reducerea barierelor pentru dezvoltarea armelor chimice sau biologice, sau probleme neintenționate legate de controlul asupra modelelor autonome”

Înainte de termenul limită, UE a publicat ghiduri pentru furnizorii de modele GPAI, care includ atât companii europene, cât și jucători non-europeni, precum Anthropic, Google, Meta și OpenAI. Însă, deoarece aceste companii au deja modele pe piață, vor avea timp până la 2 august 2027 pentru a se conforma, spre deosebire de noii jucători.

Are Actul AI al UE putere de sancționare?

Detaliile vor fi stabilite de țările UE, însă regulamentul definește spiritul general, adică sancțiunile vor varia în funcție de nivelul de risc considerat, precum și plafoanele pentru fiecare nivel. Încălcarea prevederilor privind aplicațiile AI interzise atrage cea mai mare sancțiune, de „până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală mondială a anului financiar precedent (oricare dintre acestea este mai mare).”

Comisia Europeană poate aplica amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală furnizorilor de modele GPAI.

Codul de bune practici GPAI, voluntar, care include angajamente precum neantrenarea modelelor pe conținut piratat, este un bun indicator al modului în care companiile ar putea interacționa cu cadrul legal până la obligativitatea acestuia.

În iulie 2025, Meta a anunțat că nu va semna codul de bune practici GPAI menit să ajute astfel de furnizori să se conformeze Actului AI al UE. Cu toate acestea, Google a confirmat ulterior că va semna, în ciuda unor rezerve.

Semnatarii de până acum includ Aleph Alpha, Amazon, Anthropic, Cohere, Google, IBM, Microsoft, Mistral AI și OpenAI, printre alții. Însă, după cum am văzut în cazul Google, semnarea nu echivalează cu o susținere deplină.