Foto: CNAB
“Având în vedere prognozele de dezvoltare a traficului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, la solicitarea Companiei Naţionale ‘Aeroporturi Bucureşti’ SA se propune aprobarea de către Guvern a Programului strategic de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la ‘Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu’, pentru perioada 2025-2035, denumit în continuare Programul strategic. Prin actul normativ propus se urmăreşte asigurarea cadrului pentru dezvoltarea infrastructurii AIBB-AV, infrastructură aeroportuară publică de interes naţional, dar şi istoric, dezvoltare care se va baza pe un calendar corect şi justificat în condiţiile economice prezente”, se arată în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de HG, lansat în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
Conform sursei citate, infrastructura aeroportuară a AIBB-AV trebuie să fie adaptată corespunzător pentru a deservi cererea de trafic pentru operaţiuni de transport aerian public, de aviaţie generală şi de lucru aerian, atât pentru destinaţii Schengen, cât şi non-Schengen, ţinând cont de constrângerile existente, dar şi de Programul Strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB).
În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ţine cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunităţii din imediata vecinătate a aeroportului, corelat cu prevederile legislaţie aplicabile. Acest program va fi aplicat conform principiilor de “abordare echilibrată”, luând în considerare adoptarea unor măsuri care să asigure atingerea obiectivelor privind protecţia mediului, dar care să permită totodată o exploatare judicioasă a resurselor aeroportuare disponibile.
Principalele lucrări care vor fi realizate în cadrul programului strategic sunt: la terminale – creşterea capacităţii operaţionale a aeroportului prin reorganizarea terminalului de pasageri (asigurarea unei capacităţi de procesare de minim 800 de pasageri/oră de vârf); dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilităţile necesare, cu o capacitate de minim 800 de pasageri/oră de vârf şi amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme şi sistemul de căi de rulare – modernizarea sistemului de balizaj şi modernizarea suprafeţei de mişcare AIBB-AV.
La capitolul aviaţie generală, este prevăzută dezvoltarea infrastructurii adiacente şi a facilităţilor suport.
În ceea ce priveşte terminalele, reconfigurarea capacităţilor de procesare a pasagerilor pe AIBB-AV urmăreşte asigurarea unor condiţii operaţionale optime pentru deservirea segmentului de trafic aerian public.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, repartizaţi astfel: 200 pasageri pe fluxul de plecări (160 non-Schengen, 40 Schengen) şi 400 pasageri pe fluxul de sosiri (200 Schengen, 200 non-Schengen).
Prin reorganizarea terminalului existent, se intenţionează echilibrarea capacităţilor de procesare între fluxurile de plecări şi sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat şi a unei utilizări eficiente a infrastructurii. Capacităţile vizate în urma acestei reorganizări sunt de 200 pasageri/oră pentru plecări Schengen, 200 pasageri/oră pentru plecări non-Schengen, 200 pasageri/oră pentru sosiri Schengen şi 200 pasageri/oră pentru sosiri non-Schengen.
“Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă – căi de acces, parcare publică şi zone tehnice – va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf. Vor fi analizate soluţii de dezvoltare a noului terminal în perimetrul aeroportului sau prin preluarea unor imobile din apropierea acestuia, prin achiziţionare sau expropriere în condiţiile legii”, indică Nota de fundamentare.
De asemenea, întrucât pista şi sistemul de balizaj luminos au fost modernizate în anul 2007, se vor avea în vedere lucrări de întreţinere curentă care să asigure o perioadă de exploatare optimă. De asemenea, platforma este considerată ca făcând parte din complexul de terminal şi va fi influenţată, prin urmare, de conceptul terminalelor.
Platformele sunt zonele de operaţiuni aeriene unde se desfăşoară activităţile de manevrare şi parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum şi alte servicii de handling, iar sistemul de căi de rulare aferent platformelor permite manevrarea aeronavelor pe platformă şi în poziţiile de parcare.
Platforma existentă va intra într-un proces de reparaţie capitală, iar platformele noi vor fi planificate în relaţie cu facilităţile noi create (terminale, spaţii de hangarare, zone tehnice etc), dar şi cu sistemul de căi de rulare, în vederea asigurării unui nivel maxim de eficienţă, siguranţă şi pentru a permite utilizatorilor operaţionali desfăşurarea activităţilor specifice cu costuri minime.
Totodată, se va avea în vedere necesitatea de menţinere a capacităţilor de deservire a aeronavelor de Categoria D, conform clasificării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.
“A fost identificată necesitatea creşterii capacităţii portante pentru platforma de parcare aeronave şi căile de rulare în vederea asigurării condiţiilor de rulare a aeronavelor de categorie 4D fără restricţii. În plus, este necesară soluţionarea unor probleme operaţionale în special în zona platformei, având în vedere activităţile mixte care se desfăşoară pe aeroport: operarea aeronavelor cod D, fără restricţii, utilizare optimă a suprafeţelor pavate disponibile, precum şi dezvoltarea unor noi suprafeţe de mişcare care să asigure trasee optimizate de rulare la sol a aeronavelor cod D fără restricţii şi traseul de rulare la sol a elicopterelor din zona de hangar SRI şi SSAVC, spre şi dinspre pistă; drumuri de servitute şi zone de staţionare GSE; realizarea unei noi căi de rulare a aeronavelor cod D fără restricţii, între platforma de îmbarcare şi pistă şi redimensionare buzunar de întoarcere pentru aeronave din pragul 25; proiectare ancorare a poziţiilor de parcare pentru aeronavele cod A şi B”, relevă documentul iniţiat de MTI.
În acelaşi timp, pentru buna funcţionare a aeroportului şi în vederea maximizării capacităţilor operaţionale, este necesară dezvoltarea infrastructurii adiacente şi a facilităţilor suport, cum ar fi facilităţile de hangarare şi întreţinere aeronave pentru aviaţie generală.
Pentru amenajarea unui hangar dedicat aviaţiei generale, vor fi analizate diferite soluţii, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.
“În cadrul AIBB-AV, sistemul de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu este dispus în zona platformei aeroportuare, a căilor de rulare şi lângă clădirea terminalelor şi a parcului auto.
Reţeaua exterioară de alimentare cu apă a fost executată în anii 1980, iar în prezent această reţea de incendiu este într-o stare tehnică necorespunzătoare. Alimentarea cu apă se face printr-un branşament existent la reţeaua publică de alimentare cu apă, iar evacuarea apelor uzate se face prin branşamentul existent la reţeaua publică de canalizare. Se urmăreşte asigurarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare pentru funcţionarea în parametrii a instalaţiei de stingere incendii cu hidranţi exteriori care deservesc zona de operare aeroportuară. Pentru a ajunge la respectarea indicatorilor de performanţă trebuie asigurat un debit de cel puţin 5l/s pentru fiecare hidrant utilizat, la o presiune de cca. 5-6 bar, pe o durată de 180 minute”, susţin iniţiatorii proiectului de HG.
Astfel, se are în vedere asigurarea cerinţelor fundamentale aplicabile, respectiv: siguranţă şi stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului; siguranţă în exploatare; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
Conform concluziilor date de expertiza tehnică, se urmăreşte înlocuirea în întregime a instalaţiei existente, asigurându-se, pe toată durata dezafectării instalaţiei, măsuri adecvate pentru intervenţie în caz de incendiu la zona respectivă.
“Întregul Program strategic este conceput având ca fundament o politică activă de reducere a impactului activităţii aeroportuare asupra mediului şi o îmbunătăţire a relaţiei cu comunitatea locală prin implementarea unor tehnologii de reducere a poluării sonore, a solului şi a apelor. În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I Reţele de transport, lucrările aferente obiectivelor de investiţii propuse prin programul strategic de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la ‘Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu’ sunt de interes naţional şi constituie cauză de utilitate publică”, se mai arată în proiect
