Sursa foto: Pixabay
Faptul că nu investim suficient în promovarea României pentru a convinge mai mult de 2,3 milioane de turişti străini să vină să aducă bani în ţară este una dintre cauzele pentru care nu sunt bani la bugetul de stat, în condiţiile în care Albania, de exemplu, înregistrează 14 milioane de turişti străini, deci de şase ori şi ceva mai mult decât noi, a afirmat, joi, Alin Chipăilă, membru al Alianței pentru Turism și președinte al Asociației Județene de Turism Sibiu.
“Dacă stăm să ne uităm care este bugetul de promovare al României şi faptul că nu reuşim să mobilizăm, într-adevăr, o strategie coerentă de marketing la nivel naţional vedem motivul pentru care am ajuns în situaţia în care BNR prognozează pentru anul 2024 un deficit al balanţei comerciale în turism de 5 miliarde de euro. Deci, în momentul în care vorbim că nu sunt bani la buget e şi pentru faptul că nu investim suficient în promovarea României pentru a convinge mai mult de 2,3 milioane de turişti străini să vină să aducă bani în România, pentru că, până la urmă, acesta este un export clar de servicii. Ne uităm la ţări, la Albania, spre exemplu, care are 14 milioane de turişti străini, deci de şase ori şi ceva mai mult decât România. Este incredibil!”, a afirmat Chipăilă, la un eveniment de specialitate.
El a atras atenţia că şi Bucureştiul, care e principala destinaţie a României, aproape că nu există “în momentul în care ne prezentăm în afară”. În acest context, el a subliniat că înfiinţarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei la nivel de capitală “trenează din motive care efectiv încep să scape logicii”.
“Pornind de la nivel naţional, într-adevăr, avem o legislaţie, dar, din păcate, observăm că lucrurile nu se mişcă. Tot acolo unde au existat nişte iniţiative şi unde oamenii au înţeles că numai împreună, lucrând mână-n mână, cu autoritatea publică locală care are fonduri şi care îşi propune să dezvolte o destinaţie, împreună cu actorii privaţi, numai aşa, lucrând împreună, lucrurile se pot dezvolta. Şi am exemplu aici de la Oradea, de la Timişoara, de la Sibiu. Mi-ar plăcea să avem cât de curând exemple pozitive şi din Bucureşti, unde crearea acestei organizaţii la nivel de destinaţie (OMD – n. r.) durează de prea mult timp şi trenează din motive care efectiv încep să scape logicii, pentru că e totuşi principala destinaţie a României Bucureştiul şi, în momentul în care ne prezentăm în afară, aproape că nu există. În campanii de comunicare Bucureşti nu există, în campanii de participare la târguri, atragere de influenceri sau altceva, la fel, nu există. Bine, nu că am sta mai bine la nivel de ţară. Şi aici lucrurile se întâmplă foarte disparat şi dificil şi cu investiţii minime”, a susţinut acesta.
Potrivit sursei citate, Alianţa pentru Turism încearcă să “coaguleze ceea ce ar trebui să fie Organizaţia de Management al Destinaţiei România”.
“Laud implicarea FIHR-ului (Federația Industriei Hoteliere din România – n.r.) în toate structurile asociative şi faptul că împreună am creat ONG-ul Alianţa pentru Turism, pentru că este modelul care trebuie replicat în ţară, în sensul în care să avem autorităţile publice locale – primării, consilii judeţene – care să lucreze cu filialele teritoriale, cu organizaţiile de la nivel local ale industriei hoteliere în ansamblu, fie că vorbim de hotelieri, de restaurante, de furnizorii de servicii. La nivel naţional, Alianţa pentru Turism, prin forma de organizare şi prin modul în care este structurată, din 2020 încoace, încercăm să coagulăm ceea ce ar trebui să fie Organizaţia de Management al Destinaţiei România. Şi cred că fiecare dintre noi trebuie să fim ambasadorii implicării actorilor privaţi în aceste structuri patronale, profesionale şi asociative, pentru că nu e nimeni mai în măsură să apere drepturile şi să promoveze interesele decât aceste structuri. (…) Avem o dorinţă foarte mare, şi anume aceea ca, prin legislaţie, să reuşim să consfinţim organizarea acestui OMD naţional. Sperăm să se întâmple într-un orizont de timp rezonabil şi care să nu ne mai pună în situaţia de a participa sau de a avea prezenţe pe scena internaţională nepregătite, nesusţinute, pe nişte pieţe care nu sunt studiate, fără un profil al turiştilor şi fără rezultate cuantificabile. Toţi ştim că în business ne trebuie rezultate. Am investit atâţia bani în promovare, cât mi s-a întors înapoi?”, a transmis Chipăilă.
El a subliniat că acele destinaţii în care au existat OMD-uri sau precursori ai OMD-urilor şi-au revenit mai uşor din pandemie, au lucrat inclusiv în timpul pandemiei pentru a încerca să diminueze şi să atenueze efectele asupra industriei.
“Şi acolo unde acestea, din motive politice, din motive de schimbări, din varii motive nu mai există, se vede clar că promovarea scade şi destinaţia începe să dispară de pe hartă. Mă gândesc aici la colegii noştri de la Asociaţia de Management al Destinaţiei Delta Dunării, care era activă, prezentă. (…) Aşteptăm să-i vedem, pentru că în ultimii doi ani nu au mai fost prezenţi nici la târguri, nu au mai fost prezenţi nici în mediul online cu promovare, pentru o zonă care merită tot interesul nostru şi care este un ambasador al României pe plan internaţional”, a adăugat reprezentantul APT.
Alin Chipăilă i-a îndemnat pe membrii FIHR, prezenţi la eveniment, să se implice în structurile asociative, pentru a participa la modificarea legislaţiei secundare în interesul industriei.
“Implicaţi-vă în structurile asociative, nu doar prin adeziune şi prezenţa la întâlniri, pentru că FIHR-ul, APT-ul şi celelalte au grupuri de lucru cu care discutăm cu ministerul despre legislaţie. Ne chinuim acum împreună să provocăm transformarea legislaţiei pentru a include în sfârşit şi la noi partea de digitalizare în ceea ce priveşte raportarea turiştilor, monitorizarea fluxului turiştilor şi, pentru fiecare grup de lucru – că vorbim de legislaţie, că vorbim de marketing -, este nevoie de specialişti, este nevoie de voi toţi. Altfel, autorităţile noastre sunt foarte reactive în cel mai bun caz. Nu sunt neapărat competenţe, ministerele se schimbă, am trecut de la un minister la celălalt, le-am comasat, politicienii se schimbă. Noi trebuie să fim coloana vertebrală a ceea ce prezintă susţinerea şi interesul industriei. Noi suntem aceia care trebuie să fie interlocutori permanenţi şi strategici pentru autorităţi şi care să le ceară să promoveze interesele industriei, pentru că noi aducem bani în România”, a mai spus el.
