pexels.com
Este puţin probabil ca operatorii reţelelor de socializare să respecte pe deplin o nouă lege a Turciei care le cere să elimine conţinutul care ”dezinformează” şi să partajeze datele despre utilizatori cu autorităţile, spun analiştii, creând posibilitatea unor întreruperi ale funcţionării platformelor înainte de alegerile de anul viitor, relatează Reuters.
Facebook, Twitter, Google şi alţii trebuie să respecte pe deplin legea până în aprilie viitor sau se vor confrunta cu posibile interdicţii de publicitate şi eventual reduceri ale lăţimii de bandă, punând o dilemă pentru companii înainte de alegerile stabilite pentru iunie.
Analiştii şi consultanţii au spus că operatorii platformelor au standarde globale de confidenţialitate pe care este puţin probabil să le încalce în Turcia, deoarece acest lucru ar putea crea precedente periculoase pentru alte ţări care doresc să îşi exercite controlul asupra platformelor sociale.
”Unele dintre aceste companii nu vor respecta legea”, a declarat Sinan Ulgen, partener fondator la Istanbul Economics, care oferă consultanţă în domeniul reglementărilor şi juridice. Acest lucru se datorează atât cerinţelor oneroase, cât şi a ceea ce ar însemna asta pentru normele lor de confidenţialitate a datelor, precum şi pentru crearea unui precedent care ar putea fi folosit în alte jurisdicţii”, a spus el.
Conform legii, care a intrat în vigoare săptămâna aceasta, companiile trebuie să împărtăşească autorităţilor informaţiile utilizatorilor dacă aceştia publică conţinut care constituie infracţiuni, inclusiv informaţii înşelătoare.
Companiile de social media sunt obligate să numească reprezentanţi turci. Acestea se vor confrunta cu o reducere a lăţimii de bandă cu până la 90% imediat după o decizie judecătorească, în cazul în care reprezentantul nu oferă informaţii autorităţilor.
Criticii legii spun că aceasta ar putea întări controlul guvernului asupra reţelelor de socializare, unul dintre ultimele bastioane ale libertăţii de exprimare şi disidenţei din Turcia, după 20 de ani de guvernare a preşedintelui Tayyip Erdogan şi a Partidului său de guvernământ AK (AKP).
AKP şi aliaţii naţionalişti au susţinut legea. Opoziţia a numit-o ”legea cenzurii” şi spune că ar putea influenţa alegerile parlamentare şi prezidenţiale din iunie, despre care sondajele arată că Erdogan le-ar putea pierde.
Legea a fost criticată în principal pentru că prevede închisoare pentru utilizatorii de reţele sociale şi jurnaliştii care răspândesc ”dezinformare”, dar se bazează şi pe legislaţia impusă companiilor de reţele de socializare în 2020, cu măsuri mult mai dure.
De exemplu, companiile vor fi considerate ”direct responsabile” pentru conţinutul ”ilegal” dacă nu îl elimină în termen de patru ore de la solicitarea autorităţilor.
Reţelele de socializare sunt deja monitorizate cu stricteţe, oamenii fiind judecaţi frecvent pentru postări precum cele care critică incursiunile Turciei în Siria sau considerate ca insultând preşedintele.
O investigaţie a Reuters a arătat recent cum presiunea autorităţilor şi autocenzura au transformat mass-media turcă de masă într-un lanţ strâns de comandă a titlurilor aprobate de guvern.
Companiile care operează reţele de socializare au reuşit până acum să respecte legea din 2020 prin înfiinţarea de mici entităţi corporative în Turcia, pe care le-ar putea retrage cu uşurinţă dacă sunt presate, a declarat Yaman Akdeniz, expert în drepturile cibernetice şi profesor la Universitatea Bilgi din Istanbul.
Legile au fost până acum ”o tranziţie uşoară”, dar acum guvernul le-a făcut mult mai serioase cu noul proiect de lege, a adăugat el.
”Dacă accepţi toate acestea, devii o parte a forţelor de ordine, deoarece se aşteaptă să asiste în toate”, a spus el.
Companiile pot fi amendate cu până la 3% din veniturile lor globale dacă nu respectă legea, precum şi cu interdicţii de publicitate.
Akdeniz a spus că autorităţile probabil nu vor impune imediat sancţiuni, cum ar fi limitarea, ci vor începe cu paşi mai mici, cum ar fi amenzi. Cu toate acestea, el a spus că posibilitatea unor măsuri mai dure reprezintă o ameninţare constantă pentru companii.
Twitter a refuzat să comenteze abordarea sa faţă de lege. Proprietarul Facebook, Meta Platforms, , Google, parte a grupului Alphabet şi Tiktok nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Sezen Yesil, directorul de politici publice al Meta pentru Turcia şi Azerbaidjan, a declarat în iunie, unei comisii parlamentare, că există incertitudini cu privire la modul în care vor fi implementate legile.
Pelin Kuzey Karaman, directorul Google pentru relaţii guvernamentale şi politici publice din Turcia, a declarat comisiei că a depus ”efortul maxim” pentru a respecta legea din 2020.
“Din păcate, aceste eforturi pe care le-am făcut la nivel maxim acum doar 1-1/2 până la 2 ani vor fi aproape irosite… cu proiectul de lege. La Google, vedem cu adevărat acest lucru ca pe o evoluţie tristă”, a spus ea, conform procesului verbal al şedinţei.
Conform noii legi, furnizorii de servicii prin reţea, cum ar fi aplicaţia de mesagerie WhatsApp deţinută de Meta, care este omniprezentă în Turcia, trebuie să înfiinţeze o companie locală.
Legea îi plasează în subordinea Autorităţii pentru Tehnologiile Informaţiei şi Comunicaţiilor (ICTA), care le poate bloca dacă operează fără autorizaţie.
”Cred că (legea) este ca o listă de dorinţe – ei pun tot ce se gândesc acolo. Există o încercare de a reglementa platformele de social media care ar putea fi o lege model pentru regimurile autoritare”, a spus Akdeniz.