Foto: Dreamstime
Tradiţia Elveţiei de politică prin consens a fost afectată după ce guvernul a folosit o lege de urgenţă pentru a promova o megafuziune susţinută de stat între UBS şi Credit Suisse, care a limitat drepturile parlamentului ţării, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, scrie News.ro.
Cele două camere parlamentare ale Elveţiei au votat pentru respingerea ajutorului de 109 miliarde de franci elveţieni acordat de guvern pentru acordul dintre cele mai mari două bănci ale ţării, dând o palmă în faţă guvernului.
Înfrângerea este însă simbolică, deoarece nu poate schimba fuziunea, dar este o lovitură pentru guvern într-un an electoral şi îngreunează construirea unui sprijin larg în rândul populaţiei pentru cea mai mare salvare corporativă din istoria Elveţiei.
Folosirea legilor de urgenţă, în care acţionarii şi parlamentarii nu au niciun cuvânt de spus, va afecta, de asemenea, situaţia industriei financiare a Elveţiei în străinătate, au spus analiştii, mai ales că se confruntă cu o concurenţă în creştere din partea altor centre financiare, precum Singapore.
Modelul politic elveţian este sub presiune în acest moment, a declarat politologul Michael Hermann, director al sondajelor Sotomo, adăugând că percepţia străină a Elveţiei ca prietenoasă cu afacerile şi ca refugiu financiar sigur ar putea fi subminată.
”Legitimitatea în politica elveţiană a fost slăbită, oamenii care s-au îngrijorat de un guvern prea puternic în timpul Covid îşi vor vedea temerile confirmate. Acest lucru este dăunător pentru încrederea în democraţie – parlamentul spune că nu, dar creditele de urgenţă încă trec”, a spus Hermann.
Un sondaj recent al Sotomo a arătat că două treimi din populaţie au fost împotriva preluării de către UBS a Credit Suisse, în timp ce o treime dintre respondenţi au fost supăraţi că legile de urgenţă au fost folosite pentru a ocoli Parlamentul.
Acest caz a sporit deja sprijinul pentru grupuri de dreapta populiste precum Partidul Popular Elveţian (SVP) anti-imigranţi şi mişcarea libertariană Aufrecht Schweiz, în alegerile locale.
Ambele partide caută să obţină câştiguri la alegerile naţionale din octombrie.
PARLAMENTUL ”OCOLIT”
Fuziunea Credit Suisse/UBS a marcat pentru prima dată când parlamentul a refuzat sprijinul pentru legile de urgenţă menite să facă faţă rapid crizelor.
Facilitatea de a acţiona fără aprobarea parlamentară, introdusă în 2000, a fost folosită în timpul pandemiei de COVID pentru a impune restricţii şi din nou anul trecut pentru a oferi unui producător de energie elveţian o linie de credit.
În perioada premergătoare fuziunii UBS/Credit Suisse de luna trecută, legea de urgenţă elveţiană a permis unui subgrup de şase membri ai Parlamentului să aprobe un plan al cabinetului de a acorda ajutor financiar în numele corpului legislativ, înfuriind cei aproape 250 de parlamentari, care au rămas fără un cuvânt de spus.
Ministrul elveţian de Finanţe Karin Keller-Sutter a apărat utilizarea puterilor de urgenţă, declarând că Elveţia nu este ”o dictatură de urgenţă”.
“Nu o facem pentru distracţie. Chiar nu ştiam ce altceva să facem. Legea de urgenţă se bazează pe constituţia federală şi nu cred că este corect să spunem că este ilegală “, a declarat Keller-Sutter Parlamentului, în timpul unei sesiuni de urgenţă furtunoase de săptămâna aceasta.
Parlamentarii au fost consternaţi.
“Nu a fost un moment grozav pentru democraţia elveţiană. Este groaznic că Parlamentul a fost pus în această poziţie şi practic ocolit”, a declarat Roger Nordmann, liderul grupului social-democrat din Camera inferioară a Elveţiei, pentru Reuters.
Guvernul elveţian a spus că va ţine cont de respingerea din partea Parlamentului, dar a subliniat că succesul preluării celei de-a doua bănci ca mărime din Elveţia – menită să prevină o criză financiară – este esenţial.
Experţii din industrie au spus că este puţin probabil ca înţelegerea să fie schimbată de politicieni, UBS având mână liberă pentru a determina câte locuri de muncă vor ajunge şi ce se va face cu valoroasa afacere bancară de retail a Credit Suisse.
Presa elveţiană a relatat că preluarea ar putea duce la reducerea forţei de muncă a băncii din Elveţia cu până la 30%, ceea ce ar putea costa 11.000 de locuri de muncă.
”În ciuda furiei, majoritatea factorilor de decizie nu vor să se amestece în fuziune, să creeze şi să suporte riscul ca fuziunea să nu reuşească. Politicienii au vrut să-şi arate dezaprobarea faţă de ceea ce s-a întâmplat, dar nu vor ca preluarea UBS să eşueze”, a declarat Hans Gersbach, codirector al Institutului de cercetare economică KOF din ETH Zurich.
”În cele din urmă, 209 miliarde de franci elveţieni sunt furnizaţi ca garanţii de stat şi băncii centrale şi sprijin în planul elaborat de cabinetul elveţian, care are membri din patru partide politice.
Suma este echivalentă cu aproximativ un sfert din întreaga producţie economică a Elveţiei şi include injecţii de lichiditate de urgenţă şi angajamentul statului de a absorbi până la 9 miliarde de franci în pierderi suportate de UBS, pe baza documentelor care descriu tranzacţia.
Peter Kunz, expert în drept economic la Universitatea din Berna, a spus că parlamentarii au fost în cele din urmă neputincioşi să o schimbe.
”În Elveţia, de multe ori ne batem pe spate pentru că avem cea mai veche democraţie din lume. Cu toate acestea, şapte oameni au decis asupra unui sprijin de 250 de miliarde de franci elveţieni, o sumă de bani inimaginabil de mare. Şi parlamentul nu are niciun cuvânt de spus în această chestiune. Folosirea unei astfel de legislaţii de urgenţă, care anulează regulile antitrust, este o problemă pentru democraţia elveţiană şi statul de drept. Ea pune sub semnul întrebării democraţia elveţiană”, a spus el.