Sursa: Dreamstime
Inflaţia în creştere, deficitul bugetar şi lipsa de predictibilitate economică afectează competitivitatea industriei serviciilor pentru afaceri, limitând, astfel, investiţiile noi, relevă o analiză a Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL) împreună cu Deloitte România, potrivit Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform analiştilor, reducerea deficitului bugetar este o prioritate macroeconomică, dar sunt necesare şi intervenţii complementare pe plan fiscal şi bugetar. Aceştia consideră că digitalizarea administraţiei fiscale ar îmbunătăţi colectarea şi ar reduce evaziunea, în timp ce eficientizarea cheltuielilor şi atragerea fondurilor europene ar degreva bugetul de stat. Totodată, economia ar putea fi stimulată fără impact bugetar direct prin simplificarea procedurilor administrative pentru companii şi antreprenori, transmite Agerpres.
„Industria serviciilor pentru afaceri generează venituri importante la bugetul de stat, situându-se în top 5 sectoare ca pondere în PIB şi angajând peste 200.000 de oameni. Forţa de muncă din acest sector este înalt calificată şi se situează printre cele mai bine remunerate din economie, contribuind la bugetul de stat atât prin taxe şi impozite, cât şi prin stimularea consumului intern. Într-o industrie în care relocarea este uşoară, către regiuni cu salarii mai mici sau medii fiscale şi legislative mai atractive, România nu îşi poate permite să piardă aceşti investitori. De aceea, Guvernul are nevoie nu doar de soluţii pe termen scurt pentru reducerea deficitului bugetar, ci şi de o strategie pe termen lung, care să protejeze o industrie cu valoare adăugată ridicată, conectată la cele mai noi tehnologii şi care reţine în ţară unii dintre cei mai buni specialişti. Nu putem sacrifica această resursă strategică pentru câştiguri imediate, riscând să pierdem o întreagă industrie, veniturile generate şi avantajul competitiv al României”, a declarat în comunicat Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.
Conform ABSL, industria serviciilor pentru afaceri este extrem de expusă la schimbările fiscale şi legislative, dat fiind mediul competitiv global şi uşurinţa relocării către regiuni mai atractive. În ultimii ani, România a pierdut teren în faţa ţărilor vecine, care dispun de programe consistente de sprijin, precum granturi, facilităţi fiscale şi scheme de formare profesională. Introducerea de taxe suplimentare sau bariere administrative ar amplifica acest decalaj de competitivitate.
„Nu putem ignora reapariţia inflaţiei, deoarece, odată cu apropierea salariilor din România de media celor din regiune, o majorare a acestora în acelaşi ritm cu inflaţia devine tot mai dificil de susţinut. Din acest motiv, observăm o atenţie sporită din partea clienţilor noştri asupra costurilor totale, care, în cazul companiilor de servicii, sunt generate în principal de cheltuielile cu personalul (salarii, instruire etc.)”, spune Alexandra Smedoiu, parteneră Deloitte România.
Analiştii susţin, totodată, că România are nevoie de facilităţi pentru angajarea tinerilor absolvenţi, tot mai afectaţi de dispariţia joburilor de început de carieră, preluate de soluţii bazate pe inteligenţă artificială, precum şi de scheme de stimulare a locurilor de muncă înalt calificate, care s-au dovedit eficiente în trecut. În prezent, există deja stimulente pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile şi scutirea de impozit pe venit pentru angajaţi), însă acestea ar trebui consolidate şi extinse.
În ultima perioadă, în România au crescut şi taxele pentru freelanceri, prin ajustarea plafoanelor la normele de venit şi la contribuţia de sănătate. Statul pare să limiteze aceste activităţi, suspectate uneori că înlocuiesc contractele de muncă, iar controalele vor fi intensificate. Freelancerii sunt afectaţi şi de noile reguli privind capitalizarea firmelor. Acest context afectează activitatea companiilor din industrie, procentul de companii care folosesc freelanceri în proiectele lor fiind de aproximativ 18%, conform raportului ABSL din 2024.
O măsură cu impact semnificativ asupra industriei este propunerea de a limita deductibilitatea serviciilor achiziţionate de la entităţi afiliate nerezidente la maximum 1% din totalul cheltuielilor. Având în vedere sfera foarte largă a acestei prevederi, care include cheltuieli de consultanţă, management, precum şi anumite drepturi de proprietate intelectuală, efectul anticipat este creşterea cotei efective de impozitare. Această evoluţie ar putea diminua competitivitatea companiei în cadrul grupului, în special în raport cu centrele de servicii localizate în alte regiuni, şi ar putea genera decizii de relocare către state cu un regim fiscal mai favorabil, se mai arată în analiza amintită.
„Impozitul minim pe cifra de afaceri a adus un impact financiar semnificativ şi multă impredictibilitate în piaţă, fiind păstrat alături de noi taxe pentru multinaţionale. Din analizele noastre, rezultă că sunt câteva zeci de companii din industria de outsourcing care intră în sfera de aplicabilitate a acestui impozit. Însă, din punctul meu de vedere, acest impozit nu este aliniat cu reglementările şi metodologiile consacrate de preţuri de transfer pe care companiile vizate le aplică, astfel că acestea se confruntă cu creşterea cotei efective de impozitare. O soluţie mult mai eficientă pentru majorarea încasărilor la buget din impozitele directe, dacă asta urmăresc autorităţile, ar fi aceea de ajustare a cotei de impozit pe profit mai aproape de media europeană (20-21%)”, explică Alexandra Smedoiu.
Cele mai multe companii din industrie activează în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.
