Ministerul de Finanțe din Japonia a intervenit de două ori în piețe în această săptămână pentru a aprecia yen-ul japonez în fața dolarului american și pentru a provoca un pic de teamă în rândul speculatorilor care pariază explicit pe deprecierea monedei sale naționale.
Potrivit Bloomberg, doar în ultima sa intervenție, de miercuri seară raportat la ora României, autoritățile de la Tokyo au cheltuit circa 22,5 miliarde de dolari pentru apărarea monedei naționale, care a atins luni un curs de 160 de yeni pentru un dolar american, cel mai mic nivel din ultimii 34 de ani.
Yen-ul japonez se află pe o tendință mai lungă de depreciere în raport cu dolarul american, dar din 2022 tendința aceasta s-a accentuat masiv de când Rezerva Federală (Fed) din SUA, banca centrală americană, a început să majoreze agresiv dobânzile pentru a combate inflația galopantă, catalogată inițial drept tranzitorie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cumulat cu intervenția de luni dimineață, inițial eșuată din moment ce cursul USD/JPY a tins înapoi spre linia roșie de la nivelul de 160 yeni/dolar și a fost nevoie de o nouă rundă de achiziție de yeni, intervențiile de la Tokyo se ridică la o valoare de 57,5 miliarde de dolari.
În același timp în care Fed-ul a majorat masiv dobânzile de la zero la 5,25%, banca centrală de la Tokyo le-a menținut la zero în ciuda propriilor sale presiuni inflaționiste – în martie, rata anuală a inflației a fost de 2,7%, peste nivelul considerat ideal de 2%. Din 2020 și până acum, yen-ul a pierdut peste o treime din valoare raportat la dolar.
Practic, într-o perioadă în care toate băncile centrale încercau să reducă lichiditatea în exces din economiile reală și financiară, Japonia continua să pompeze circa trilioane de dolari în lichiditate nouă anual, în condițiile în care banca centrală continua să facă achiziții de active financiare, iar investitorii se împrumutau la dobânzile zero din Japonia și investeau în active denominate în dolari la randamente mai mari. De aici și importanța Japoniei în sistemul financiar global, cel mai mare cumpărător de datorie americană rămas.
Totodată, în ultimele decenii, Banca Japoniei a fost forțată să cumpere tot mai mult din datoria guvernului de la Tokyo pentru a preveni colapsul întregului său sistem financiar, lasat incapacitat după dezumflarea agresivă a unei bule speculative în finalul anilor ’80. În prezent, Banca Japoniei deține aproape 60% din totalul datoriei guvernamentale japoneze, iar dobânzile sunt ținute în apropiere de zero de aproape 3 decenii.
Ministerul de Finanțe de la Tokyo are o istorie mai lungă de intervenție în piețe, inclusiv în cea valutară. În ciclul de intervenții din 2022, mai precis în septembrie-octombrie 2022 decidenții de la Tokyo au cheltuit undeva la peste 40 de miliarde de dolari pentru apărarea yen-ului.
Cea mai recentă intervenție a venit în afara orelor de tranzacționare regulate din Japonia și la doar 2 ore după ședința de politică monetară a Fed, care a produs ceva volatilitate și confuzie pentru participanții din piețe. Totodată, vineri urmează să se publice un nou raport important în SUA privind piața muncii, care deobicei oferă detalii importante privind evoluția economiei americane și poate produce schimbări de poziționare pe piețele de obligațiuni și piața valutară pentru dolar.
Problema pentru Japonia este că indiferent cât va interveni în piețe, pe lângă costurile mari ale intervențiilor, spread-ul între nivelurile de dobândă practicate pentru yen și dolar va rămâne același, oferind noi impulsuri tendinței de depreciere. O creștere a dobânzilor suverane din Statele Unite va reporni tendința de depreciere.
Desigur, problema actuală de depreciere a yen-ului derivă parțial din problema datoriei mari, care în ciuda faptului că este deținută în proporție de peste jumătate de banca centrală, reclamă dobânzi mici. Pe de altă parte, creșterea economică din Japonia este aproape inexistentă, ceea ce la fel face dificilă creșterea dobânzilor, în ciuda presiunilor inflaționiste. În prezent, datoria guvernamentală din Japonia se ridică la 270% din PIB, în timp ce diferențialul de rată cheie de dobândă este larg în raport cu toate economiile mari și importante din lume. Atât Fed-ul, cât și Banca Angliei și Banca Centrală Europeană operează politici monetare cu dobânzi de sau peste 4,5%.
Pe de altă parte, deprecierea yenului ajută Japonia la export, iar Japonia este o țară care exportă tehnologie cu un grad foarte ridicat de sofisticare. Totodată, cu toate că efectul este mic, deprecierea yen-ului ajută în atragerea de turiști. Pe de altă parte, echivalează cu import de inflație din moment ce deprecierea monedei naționale face importurile mai scumpe. În martie, Japonia a înregistrat un surplus comercial lunar de 2,4 miliarde de dolari ca urmare a creșterii exporturilor cu 7% și scăderii importurilor cu 5%.