Sursa foto: Pixabay
Numărul companiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE), intrate în insolvenţă, a crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie, arată o analiză publicată, marţi, de Coface și citată de Agerpres.
Conform consultanţilor, şapte ţări au raportat un număr mai mare de insolvenţe (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovacia), iar cinci ţări au înregistrat o scădere a acestora (Croaţia, Estonia, Letonia, Serbia şi Slovenia). În acest context, Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvenţe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăţi de lichiditate din cauza pandemiei.
“Situaţia insolvenţelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiţii economice, măsuri de sprijin şi modificări legislative. Pandemia de COVID a declanşat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creşterii regionale. După o scădere a insolvenţelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creştere a fost anticipată pe fondul intenţiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenţei ţărilor a indicat o creştere de 34,7% în 2021 faţă de anul precedent (creştere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri)”, se menţionează în analiza de specialitate.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Specialiştii Coface precizează că preţurile mărfurilor energetice, transportului şi diferitelor metale şi inputuri utilizate în procesele de producţie au crescut.
“În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producţie. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi şi la închiderea temporară a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei şi combustibilului pe fondul creşterii preţurilor la inputuri de producţie au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluţii globale s-au reflectat în situaţia companiilor din Europa Centrală şi de Est datorită prezenţei lor în lanţurile de aprovizionare şi în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest. O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile şi companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creşterea preţurilor la energie, deoarece Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale şi cărbune din Rusia. În plus, ambele ţări sunt producători şi exportatori importanţi de mărfuri agricole. Producţia agroalimentară este, de asemenea, direct influenţată de preţul îngrăşămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependentă de îngrăşămintele importate din Rusia şi Belarus”, notează sursa citată.
În plus, preţurile globale mai mari şi penuria de metale din cauza războiului au exacerbat întreruperile lanţurilor de aprovizionare, consideră experţii.
“Aceşti factori au condus la o creştere suplimentară a preţurilor la energie şi inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienţi a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflaţie accelerată, în principal din cauza creşterii preţurilor la energie, dar şi a preţurilor tot mai mari la alimente. Rusia rămâne o destinaţie comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru ţările baltice. Exporturile şi importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanşat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deşi se aşteaptă ca toate ţările ECE să înregistreze rate de creştere economică mai scăzute în 2022 în comparaţie cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiaţi ucraineni ar putea susţine creşterea regională cel puţin pe termen scurt”, menţionează Coface.