Prețurile locuințelor din marile orașe din România au crescut cu procente cuprinse între 60% și 90% în ultimii șase ani, ceea ce face ca apartamentele cu adevărat accesibile să fie din ce în ce mai greu de găsit în zonele centrale și semi-centrale, potrivit companiei de constultanță imobiliară Colliers.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
La Iași, prețurile au crescut cu 80%, la Timișoara cu 90%, în timp ce Clujul conduce clasamentul cu un salt de 100% în aceeași perioadă. În același timp, în București numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani, limitând oferta de locuințe noi.
Această combinație de creștere a prețurilor și restrângere a portofoliului de proiecte noi lărgește decalajul dintre dezvoltările noi bine amplasate și restul pieței, într-un context în care dobânzile ridicate și scăderea puterii de cumpărare apasă tot mai puternic asupra deciziilor cumpărătorilor, spun consultanții Colliers.
„Piața rezidențială din București pare accesibilă dacă ne uităm la medie, dar această medie ascunde o realitate mult mai polarizată. În zonele centrale și semi-centrale nu mai putem vorbi de <locuințe accesibile> în sensul clasic. Diferența dintre ceea ce își doresc oamenii și ceea ce își pot permite nu a fost niciodată mai mare”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România.
Consultanții Colliers avertizează că ritmul tot mai lent al aprobărilor de proiecte limitează capacitatea dezvoltatorilor de a răspunde viitoarelor valuri de cerere, în special pe segmentul construcțiilor noi, unde costurile de construcție rămân ridicate. În București, numărul autorizațiilor de construire este mai mic cu 45% în ultimii trei ani comparativ cu perioada precedentă, pe fondul blocajelor administrative și al încetinirii dezvoltării urbane. Dacă în ciclurile anterioare astfel de ajustări erau temporare, tendințele actuale indică o presiune structurală tot mai mare asupra ofertei.
„În București avem cu 45% mai puține autorizații de construire decât în anii anteriori. Aceasta nu este doar o strangulare temporară, ci premisa pentru o nouă fază de creștere accelerată a prețurilor, odată ce dobânzile vor începe să scadă, salariile reale vor reveni pe teritoriu pozitiv, iar cererea va crește mult mai rapid decât poate răspunde oferta”, adaugă Gabriel Blăniță.
În ceea ce privește activitatea de tranzacționare, cererea rămâne solidă în ciuda accesului mai restrictiv la creditele ipotecare. La nivel național, volumele de tranzacții sunt doar cu aproximativ 10% sub nivelul de anul trecut, în timp ce Clujul, una dintre cele mai dinamice piețe din țară, raportează chiar o creștere de 6%. Costurile ridicate de finanțare și creșterea constantă a prețurilor îi determină pe mulți potențiali cumpărători să amâne achiziția și să se orienteze temporar către închiriere, un segment care se extinde, mai ales în orașele universitare, unde mobilitatea și cererea sezonieră sunt ridicate. Această schimbare a cererii, în linie cu tendințele observate pe alte piețe europene, intensifică competiția în sectorul închirierilor, unde dinamica prețurilor ar putea deveni mai vizibilă în lunile următoare, potrivit sursei citate.
Dacă dobânzile vor începe să scadă și salariile reale vor reveni pe creștere, piața ar putea intra într-o nouă fază de expansiune rapidă în perioada 2026–2027, alimentată de cererea acumulată în ultimii ani și de oferta tot mai limitată. Spre deosebire de ciclurile anterioare, evoluția actuală se desfășoară într-un context public complicat, marcat de blocaje administrative, incertitudine fiscală și întârzieri în actualizarea instrumentelor de planificare urbană, factori care pot amplifica presiunile pe prețuri și pot încetini și mai mult reacția ofertei, spun consultanții.
Deși piața traversează o fază de ajustare determinată de impactul măsurilor fiscale menite să reducă deficitul bugetar, consultanții Colliers subliniază că nu există în prezent semne ale unei crize similare celei din 2009–2010. Mișcările actuale ale pieței par, mai degrabă, o etapă naturală de recalibrare într-o piață în care cererea rămâne puternică, susținută de supraaglomerarea marilor orașe, deficitul de locuințe și fundamentele demografice stabile.

Sursa: Dreamstime