ANALIZĂ Datoria publică din România s-a dublat față de 2015. Ce se întâmplă când datoria trece de pragul de 50% din PIB / Cum se compară datoria României cu cea a țărilor din UE

Elena Deacu iul. 20, 2021 0 comentarii
Dobanda de interventie pexels.com

Datoria publică a României a trecut în acest an pragul de 500 de miliarde de lei, pe fondul majorărilor din ultimii ani ale cheltuielilor cu pensii și salarii, agravate de costurile din ultimul an cu pandemia. Așadar, datoria publică a României va depăși cel mai probabil în luna iulie pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), conform calculelor Economedia, ceea ce obligă Guvernul să ia o serie de măsuri de corecție. România are însă în continuare una din cele mai mici datorii publice ca procent în PIB dintre statele UE.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat luni seara că România a „depășit gradul de îndatorare de 50%” și că „legea spune că în momentul ăsta se îngheață tot”, el numind această situație „un jaf generalizat”.

Cu toate acestea, datele analizate de Economedia arată că datoria publică a crescut constant ca valoare în ultimii ani, chiar și în perioada 2017-2019, când PSD era la guvernare. Astfel, datoria publică a României s-a aproape dublat în ultimii cinci ani și jumătate, de la 269 miliarde de lei la finalul anului 2015, la 527,49 miliarde lei la finalul lunii mai 2021.

Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.

Ca procent din Produsul Intern Brut, într-adevăr, datoria publică a scăzut în 2017 și 2018, când economia României a înregistrat creșteri puternice, de 7%, respectiv 4%, astfel că datoria a fost raportată la produs intern brut din ce în ce mai mare.

În schimb, datoria publică a crescut cel mai accelerat anul trecut, ca procent în PIB, când a făcut un salt la 47,3% din PIB, de la 35,3% din PIB în 2019. Această majorare bruscă a venit pe fondul pandemiei, când economia României s-a contractat și deficitul a ajuns la un nivel record de peste 9% din PIB, cauzat de cheltuielile pentru susținerea economiei și de achizițiile de produse sanitare.

În acest context, datoria României este din ce în ce mai aproape să depășească pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut. Mai precis, în aprilie, datoria publică a fost de 49,9% din PIB și s-a redus ușor la 49,7% din PIB în mai.

Ținând cont că în luna iunie statul a împrumutat circa 4 miliarde lei, dar a rambursat peste 10,3 miliarde de lei dintr-un împrumut ajuns la scadență, datoria publică va scădea și în această lună spre 49% din PIB, potrivit calculelor Economedia, pe baza datelor privind plățile scadente publicate de profit.ro. Trebuie menționat că acesta este un calcul care nu ia în seamă împrumuturi mai mici, precum cele de la populație sau alte plăți ajunse la scadență, precum cele către bănci internaționale (BERD, BEI, etc.).

Cu toate acestea, calculele Economedia arată că datoria publică ar putea depăși pragul de 50% din PIB în luna iulie. Asta pentru că în iulie statul are de rambursat din datoriile ajunse la scadență doar 618 milioane de lei, ceea ce ar scădea doar puțin povara datoriei. În schimb, Ministerul Finanțelor a împrumutat deja în iulie 3,5 miliarde de euro de pe piețele externe, adică peste 17 miliarde lei. Așadar, datoria publică ar putea ajunge în iulie la peste 537 miliarde lei, adică circa 51% din PIB. Din nou, acest calcul este grosier și nu ia în considerare alte plăți sau împrumuturi. Ministerul Finanțelor ar mai putea împrumuta bani, de asemenea, și de pe piața locală.

Guvernul estimează, în programul de convergență, că datoria publică va fi de 50,8% din PIB la finalul lui 2021, urmând să crească treptat la 52,9% în 2022, la 53,3% în 2023, pentru ca apoi să treacă pe o traiectorie descrescătoare, la 52,4% din PIB în 2024.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

  • dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
  • dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
  1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
  2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
  • dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
  1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
  • dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
  1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, spunea recent că nu este îngrijorat de faptul că datoria publică a depășit 50% din Produsul intern brut, pentru că acest lucru s-a întâmplat peste tot ca urmare a pandemiei. El a precizat că până la 60% nu vede probleme majore pentru România. „Și datoria publică să nu depășească 60%, bine ar fi să se mențină la sub 55% și apoi să descrească ușor”, a spus el.

Datoriile publice ale țărilor din UE

România nu este singura țară pentru care raportul datorie publică / PIB a crescut abrupt anul trecut, acest fenomen fiind întâlnit la nivelul întregii Uniuni Europene și al zonei euro. În UE, raportul datoria publică a crescut de la 77,5% din PIB la sfârșitul anului 2019 la 90,7% la sfârșitul anului 2020, în timp ce în zona euro a crescut de la 83,9% la 98,0%. Ambele zone au înregistrat cea mai puternică creștere a datoriilor de la un an la altul, precum și cel mai înalt nivel înregistrat, ținând cont de toate datele disponibile.

Un total de paisprezece state membre ale UE au raportat o rată a datoriei de peste 60% din PIB la sfârșitul anului 2020: cea mai mare dintre acestea a fost înregistrată de Grecia (205,6%), urmată de Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia (114,1%).

Cu toate acestea, România este pe locul opt în topul țărilor cu cel mai mic raport al datoriei publice în PIB.

Cele mai mici raporturi dintre datoria publică și PIB s-au înregistrat în Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%), Bulgaria (25,0%), Cehia (38,1%), Suedia (39,9%), Danemarca (42,2%) și Letonia (43,5%).

La sfârșitul anului 2020, ratele datoriei publice / PIB au crescut pentru toate statele membre ale UE în comparație cu sfârșitul anului 2019. Cele mai mari creșteri ale datoriei în PIB au fost observate în Grecia (25,1 puncte procentuale), Spania (24,5 puncte procentuale), Cipru (24,2 puncte procentuale), Italia (21,2 puncte procentuale) și Franța (18,1 puncte procentuale). Cele mai mici creșteri ale ratelor datoriei / PIB au fost observate în Irlanda (2,2 puncte procentuale), Luxemburg (2,8 puncte procentuale), precum și Bulgaria și Suedia (ambele 4,8 puncte procentuale).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *