Analiză Deloitte: Toată UE își digitalizează raportările fiscale, dar în România este un „tur de forță”

Procesul european de digitalizare a raportărilor fiscale, care în urmă cu câțiva ani era caracterizat prin inițiative individuale ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE), vizează, în prezent, uniformizarea procedurilor la nivel comunitar. Acest demers urmărește simplificarea sarcinii fiscale a contribuabililor care își desfășoară activitatea în UE, indiferent de mărime și de sectorul de activitate, și creșterea încasărilor din taxe și impozite, în special din TVA, taxă care constituie o sursă majoră de venituri în toate statele membre, dar și pentru bugetul Uniunii. Principala provocare a acestei uniformizări constă, însă, în armonizarea sistemelor interne, deja implementate de anumite state, inclusiv România, cum ar fi SAF-T, în diverse variante, e-Factura, generalizată sau nu, sau sistemele electronice de monitorizare a transporturilor de bunuri.

O inițiativă europeană importantă în această direcție este pachetul legislativ „TVA în era digitală”, principalul obiectiv al acestei inițiative constând în reducerea deficitului de încasare a TVA comparativ cu anul 2019 (când, la nivel UE, a fost peste 10%, respectiv 135 de miliarde de euro). În varianta inițială, propunerea viza implementarea raportării electronice pentru livrările transfrontaliere pe baza facturilor electronice până în ianuarie 2028. Ulterior publicării însă, statele care au adoptat anterior facturarea electronică obligatorie la nivel național au invocat particularitățile sistemelor acestora interne și au solicitat revizuirea anumitor componente ale propunerii și un acord asupra principiilor fundamentale în privința cerințelor de raportare digitală, care să stea la baza cadrului de raportare a datelor fiscale în timp real la nivelul UE. Spre exemplu, la cea mai recentă reuniune ECOFIN (Consiliul UE pentru Afaceri Economice și Financiare), Estonia s-a opus inițiativei, susținând că, în actuala variantă, ar impune sarcini financiare nejustificate IMM-urilor aflate sub pragul de TVA.

Inițiatorii proiectului estimau, în momentul publicării, că măsurile propuse vor aduce venituri suplimentare la bugetul UE de aproximativ 200 de miliarde de euro, în următorii zece ani. Primele rezultate ale digitalizării raportărilor fiscale se văd deja, la nivelul Uniunii, având în vedere că, în doar doi ani, deficitul de încasare la TVA s-a redus la 5,3%, respectiv 61 de miliarde de euro (la finalul lui 2021) ceea ce reprezintă, potrivit Comisiei Europene, „o îmbunătățire fără precedent” comparativ cu anii anteriori.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Inițiative proprii ale statelor membre

În paralel, statele membre continuă să-și dezvolte sistemele proprii de raportare, în special pe cele care vizează controlul continuu al tranzacțiilor, prin raportările în timp real. Spre exemplu, Germania a adoptat, în prima parte a acestui an, legea care prevede facturarea electronică obligatorie începând din 2027, etapizat, în funcție de dimensiunea contribuabililor. De asemenea, țări precum Franța, Belgia sau Polonia sunt în diverse stadii de adoptare a unor sisteme similare, iar în altele funcționează deja de câțiva ani (ex. Italia).

Din aceeași categorie, a raportărilor electronice care au drept scop combaterea evaziunii fiscale, fac parte și sistemele electronice de monitorizare a transporturilor rutiere de mărfuri. Un astfel de sistem (Electronic Trade and Transport Control System – EKAER) a fost implementat încă din 2015 în Ungaria și inițial presupunea raportarea tuturor transporturilor de bunuri pe drumurile publice din această țară. Însă Comisia Europeană a considerat că sistemul încalcă normele UE în domeniu și a solicitat autorităților ungare să își alinieze sistemele la reglementările UE. Astfel, începând din 2021, regula se aplică doar pentru transportul de bunuri cu risc fiscal.

Și Bulgaria a introdus recent un sistem electronic de monitorizare a transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, mai întâi pentru tranzacțiile intracomunitare, iar ulterior (din ianuarie 2024) pentru transporturile interne și transfrontaliere.

România, tur de forță – de la SAF-T, la e-Factura și e-Transport

România a demarat, la rândul său, procesul de digitalizare a raportărilor fiscale în urmă cu câțiva ani, cele mai importante măsuri în această direcție fiind implementarea SAF-T (standard audit file for tax – fișierul standard de control fiscal), etapizat, începând de la 1 ianuarie 2022 cu marii contribuabili, generalizarea facturării electronice, de la 1 ianuarie 2024 pentru tranzacțiile business-to-business, și introducerea raportării RO e-Transport, de la 1 iulie 2022, inițial pentru transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat de pe teritoriul național și ulterior (de la 15 decembrie 2023) pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, indiferent de riscul fiscal.

Iar termenul de 1 iulie 2024 este extrem de important pentru contribuabilii din România pentru că, pe de o parte, dispare factura pe hârtie, odată cu generalizarea facturării electronice și, pe de altă parte, sistemul RO e-Transport devine sau ar trebuie sa devină complet funcțional, odată cu expirarea perioadei de grație pentru ultima categorie de transporturi inclusă în sistem, respectiv transporturile rutiere internaționale de bunuri. Așadar, după acest termen, toți contribuabilii vizați de obligația de raportare a transporturilor de bunuri riscă amenzi și penalități în caz de neconformare.

Concret, fiecare transport rutier de marfă care intră sub incidența reglementărilor privind RO e-Transport, trebuie să dețină unul sau mai multe coduri unice de identificare a transportului (cod UIT), prin care se identifică datele aferente bunurilor transportate. Pentru a obține un astfel de cod, solicitantul trebuie să raporteze autorității fiscale o serie de date referitoare la expeditorul/beneficiarul transportului, la tipul, cantitatea și valoarea bunurilor transportate, locul de încărcare/descărcare, mijlocul de transport folosit, punctul de trecere a frontierei (dacă este cazul) etc.

Așadar, implementarea acestor sisteme (dar și cele care urmează, cum ar fi extinderea e-Factura pentru tranzacțiile business-to-consumer sau e-TVA) presupune un efort considerabil din partea contribuabililor vizați, dar și pentru autoritățile fiscale. Pe termen lung, dezideratul este ca aceste măsuri să aducă beneficii pentru contribuabili – proceduri de raportare simplificate, controale mai puține și mai rapide pentru cei care se conformează, un mediu de afaceri concurențial, prin reducerea cazurilor de evaziune fiscală-, dar și pentru autoritatea fiscală –eficiență sporită în derularea inspecțiilor fiscale, prin generalizarea controalelor la distanță și concentrarea pe zonele cu risc ridicat de fraudă, și, nu în ultimul rând, încasări mai mari la bugetul de stat.

În aceste condiții, este de așteptat ca demersurile de digitalizare a raportărilor fiscale să continue, într-un ritm mai accelerat sau mai lent, atât la nivel european cât și în țara noastră. Astfel că, este important ca sistemele dezvoltate în țările membre să fie cât mai flexibile pentru a putea fi integrate cu ușurință într-un sistem european care își propune să devină cât mai eficient în combaterea fraudei și evaziunii fiscale în Uniunea Europeană.

Material de opinie de Ramona Țariuc, Director, Impozitare Indirectă, Deloitte România