Restructurarea sistemului de termoficare a Capitalei, prin preluarea de către Muncipalitate a activelor ELCEN în cadrul Termoenergetica, a intrat în linie dreaptă. Odată cu evaluarea activelor ELCEN, Primăria și Consiliul General al Bucureștiului au undă verde pentru a rezolva cât mai rapid posibil dezvoltarea SACET, sistemul centralizat de producție și furnizare de apă caldă și căldură pentru bucureșteni, afirmă experții de la Frames.
Problema apei calde și a căldurii în București are nevoie urgentă de o decizie administrativă, menită să pună pe roate sistemul de termoficare al Capitalei. Asta mai cu seamă, că de la o lună la alta, problemele se acumulează, iar Termoenergetica se află în pragul insolvenței.
Compania municipală are de plătit către ELCEN 426.131.313,01 lei (sumă facturată și scadentă la data de 16.05.2021), reprezentând contravaloare energiei termice livrată de Electrocentrale București S.A. în perioada ianuarie-aprilie 2021.
„Pentru recuperarea creanțelor restante, ELCEN a formulat împotriva Companiei Municipale Termoenergetica București S.A. somații de plată, precum și cereri de emitere ordonanțe de plată. La data prezentei sunt îndeplinite condițiile de promovare a unei cereri de insolvență impotriva acestui debitor, având în vedere că, pentru creanța restantă aferenta lunii ianuarie 2021, în valoare de 17.019.761, 15 lei la 16.05.2021, termenul de scadență este deja depășit cu 78 de zile de întârziere”, arată datele Sierra Quadrant (https://www.sierraquadrant.ro/sites/default/files/2021-06/Raport%20informare%20AC%20ELCEN%2002.06.2021.pdf), citate de compania de consultanță.
Administratorul judiciar al ELCEN afirmă că s-a ajuns în această situație pentru că Primăria Municipiului București nu s-a achitat de obligații.
„Cauza principală a nerespectării obligației de plată de către Compania Municipală Termoenergetica București S.A. fata de ELCEN o reprezintă nerespectarea de către Primăria Municipiului București a prevederilor art. 5 1 alin. (1) din OG 36/2006, privind obligația de a vira, în termenul de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative, sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populatiei și pretul local al energiei termice facturate populatiei, potrivit O.G. 36/2006, in valoare de 479.255.286,99 lei (plată subvenție restantă pentru perioada decembrie 2020 (rest de plată) – martie 2021 )”, se precizează în document.
Potrivit administratorului judiciar al ELCEN, Termoenergetica București nu a înțeles să aplice prevederile art. 3 alin. 5 din O.G. 36/2006, încălcând, cu bună știință această prevedere legală, ce are caracter imperativ.
De ce e nevoie urgentă de SACET
Potrivit experților de la Frames, problema datoriilor și funcționarea optimă a sistemului de termoficare depind, în prezent, de decizia Muncipalității.
Autoritățile și-au manifestat, oficial, intenția privind cumpărarea tuturor activelor Electrocentrale București care contribuie la activitatea de producție a energiei electrice și termice, active care ar urma să fie transferate ca o activitate “ongoing concern”, împreună cu toate contractele ce contribuie la realizarea activității.
Prin această preluare, întreaga activitate ar urma să fie coordonată de Termonenergetica, care va trebui să asigure funcționarea întregului lanț de producție și distribuție a agentului termic.
Pentru a prelua ELCEN, Muncipalitatea a solicitat o reevaluare a activelor ELCEN, iar o firmă specializată a oferit o evaluare a acestora, la nivelul din prezent.
„Conform legislatiei aplicabile în materia insolvenței, sunt necesari parcurgerea unor pași concreți, de la realizarea testului investitorului/operatorului privat în economia de piață, la o serie de aprobări prealabile (ex: mandate acordate de Consiliul General al Municipiului București pentru angajarea de cheltuieli în scopul verificării fezabilității preluării activității ELCEN etc.) și avizul Consiliului Concurenței. Este nevoie de o urgentare a tuturor acestor pași, dacă ne dorim ca SACET să devină realitate cât mai repede”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit Frames, fără o decizie rapidă în acest sens, problemele financiare se vor acutiza, iar soarta furnizării căldurii și a apei calde în Capitală, la iarnă, va fi sub semnul întrebării, mai cu seamă că creditorii ELCEN își solicită, pe bună dreptate, banii pentru serviciile prestate.
„Nu avem timp de pierdut. La ELCEN, în prezent, facem eforturi pentru a asigura funcționarea optimă a companiei, în ciuda provocărilor financiare. Am reușit să stingem o parte din datoriiile către creditori, au fost anulate o serie de obligații de plată. Printre altele, ELCEN a beneficiat de anularea obligațiilor de plata accesorii în sumă totală de 568.035.615 lei cu care creditorul ANAF – DGAMC era înscris la masa credală a ELCEN. Există un calendar de investiții și revizii, însă pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal, este nevoie de pași concreți din partea Muncipalității, pe de o parte în privința plății restanțelor, iar pe de alta în privința preluării activelor funcționale ale ELCEN’’, a mai declarat Neacșu.
ELCEN, societate aflată în insolvență, are un plan de restructurare aprobat, iar datele financiare arată ca a reușit să-și reducă datoriile de la 2 miliarde de lei la aprox. 600 de milioane lei.
Ce investiții are în plan ELCEN
În ciuda problemelor financiare acute cu care se confruntă, ELCEN derulează o serie de investiții absolut necesare pentru a asigura reabilitarea și modernizarea instalațiilor.
Printre acestea se află modernizarea instalației de ardere aferenta Cazanului nr.1 din CTE Grozăvești, modernizarea instalației de ardere aferenta Cazanelor nr. 2, 3 și 4 din CTE București Sud în vederea încadrării în cerințele de mediu în vigoare, retehnologizarea unei capacități de producere a energiei termice în regim de varf de 100 Gcallh în CTE București Vest, Retehnologizarea unei capacități de producere a energiei termice în regim de varf de 200 Gcallh în CTE București Sud și implementarea unui sistem de securitate electronic în cadrul ELCEN.
„Dincolo de investițiile ELCEN, este nevoie de investiții majore în rețeaua de termoficare, în condițiile în care 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani și trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite”, afirmă experții Frames.
O dovadă că rețeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situația apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în apartamentele bucureștenilor.
ELCEN a ajuns în situația de a pompa aproape 2000 de tone/oră, în condițiile în care în 2016 cantitatea nu depășea 1200 de tone. În 2017, pentru a menține presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2000 de tone.
Statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.
Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.
Termoenergetica a început un program de înlocuire a ţevilor, însă volumul de muncă se anunță a fi unul uriaș.
„Necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislația europeană”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.
„În esență, deși ELCEN și Termoenergetica fac toate eforturile pentru a menține presiunea la un nivel constant, a devenit o sarcină extrem de dificilă să livreze agent termic la parametri normali. În condițiile în care conductele sunt foarte vechi, ruginite și pline de găuri, mare parte din apă se scurge în pământ”, a mai spus acesta.
Bucureștiul are a doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice.