Analiză Horváth: Pierderile din rețelele de termoficare din România se ridică la 30-35%/ Problema principală: Lipsa cronică de investiții

Pierderile din rețelele de termoficare ale municipiilor din România se ridică la 30-35% în fiecare an, urcând până la 37% în București, dintre care 28% de-a lungul rețelelor de transport, reiese dintr-o analiză realizată de Horváth, companie de consultanță în management, prezentă și în România, din 2005. 

Consultanții spun că problema principală a sistemelor de încălzire centralizată constă în lipsa cronică de investiții, atât în sistemele de transport și distribuție (care determină pierderi nesustenabile), cât și în zona de producere, care cauzează nesustenabilitatea financiară a sistemului și calitatea redusă a serviciului de furnizare. Aceasta din urmă determină migrarea consumatorilor către sisteme individuale de termoficare, concluzionează analiza Horváth.

Investițiile pe fiecare kilometru de rețea de distribuție a agentului termic au fost reduse în ultimii ani (2019-2022), la 74 euro per km (Brașov), la 55,76 euro (Iași) sau numai 2,77 euro (București), în timp ce au fost municipii cu zero investiții în acest interval (Galați, Ploiești, Tulcea). Situația este similară dacă raportarea se face la investiții la fiecare 1.000 de locuitori.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Astfel, cantitatea de agent termic furnizată a scăzut în fiecare an, de la 40,8 milioane de MWh (1995) la 8,5 milioane de MWh (2021), în timp ce numărul de municipii care dispun de sisteme de încălzire centralizată s-a redus de la 241 la 69, arată analiza. 

Ceea ce a sporit în acest interval a fost numărul de avarii, creșterea fiind mai accentuată în ultimii ani, exemplul Bucureștiului fiind cel mai elocvent: de la 687 de defecțiuni în rețeaua principală de transport (care afectează zone extinse din oraș), în 2016, până la 1813 avarii, în 2021. 

Odată cu avariile, au crescut și pierderile, situate (în intervalul 2019-2022) la următoarele medii în marile orașe cu sisteme centralizate de încălzire: 78 MWh per km de rețea, respectiv 482 MWh la fiecare 1.000 de clienți. Numai în București, cel mai mare consumator de agent termic, valoarea pierderilor din rețele de termoficare urcă la 36%, respectiv 100 milioane de euro pe an.

Pentru că oamenii nu puteau rămâne fără căldură, agentul termic furnizat în regim centralizat a fost înlocuit, de către o parte dintre locuitorii orașelor, cu cel produs în regim propriu, prin boilere (centrale de apartament). Chiar dacă prețul este cu circa 100% mai mare față de cel plătit pentru încălzirea centralizată (și subvenționată de primării), aproximativ o treime dintre locuitori optează pentru încălzirea proprie. Aceste sisteme individuale reprezentau 26% din consum, în 2019, ajungând la 29%, în 2022. 

„Ne învârtim într-un cerc vicios, în care problemele financiare ale municipalităților se reflectă în volumul investițiilor, calitatea serviciului de încălzire centralizată scade constant, iar din ce în ce mai mulți consumatori optează pentru soluții individuale. Astfel, se ajunge la costuri din ce în ce mai mari cu producerea energie termică (gaze naturale, certificate de emisii) și cu pierderi, care ajung să fie suportate de un număr tot mai mic de beneficiari. Este nevoie de o abordare mult mai structurată a problemei pierderilor din rețea decât simpla înlocuire a rețelelor, precum și de cooptarea la elaborarea soluțiilor a mediului privat, din moment de problemele depășesc capacitatea de rezolvare de care au dat dovadă autoritățile publice de-a lungul a peste trei decenii”, consideră Cătălin Stancu, Consultant, Horváth România.

În viziunea Horváth, există câteva principii pe baza cărora ar trebui rezolvată problema încălzirii centralizate. Una dintre ele ar fi elaborarea unei analize de detaliu a zonelor de termoficare, cu luarea în considerare a unor soluții hibride (pentru zonele îndepărtate de marile surse de energie termică). Construirea unor centrale termice de cartier, care să înglobeze soluții sustenabile, ar permite renunțarea la modernizarea a unor mari porțiuni de rețele principale și secundare, conform analizei. Altfel, în ritmul actual al modernizarilor, de 100 km pe an, în București ar fi nevoie de 40 de ani pentru înnoirea întregii rețele. 

O altă soluție constă în identificarea zonelor de potențial geotermal și utilizarea pe scară largă a pompelor de căldură, în combinație cu producerea locală de energie fotovoltaică atât în zonele hibride, cât și în restul zonelor unde densitatea consumatorilor o justifică.

Alte principii:

1. Utilizarea surselor de tip „waste to energy” în care zonele de ecologizare din jurul marilor orașe să dezvolte centrale de cogenerare, care să utilizeze integral resursele rezultate din colectarea reziduurilor menajere.
2. Abordarea pe criterii economice a livrării de energie termică și renunțarea la zonele în care densitatea de consumatori nu mai justifică soluții centralizate (inclusiv prin migrarea către soluții locale de producere).
3. Transferul către un management privat al întregului sistem de încălzire, inclusiv al managementului de proiect pentru marile lucrări de infrastructură, pe baza unor contracte de performanță (similar modelelor practicate în vestul Europei).
4. Migrarea către un operator de sistem integrat pe verticală (atât sursele de generare, cât și sistemul de transport și distribuție).