Analiză. Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10%. Dintre ele, doar 67 companii sunt de impact / Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare rămân cele mai afectate domenii

Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, arată o analiză a companiei de insolvență și restructurare CITR. Numărul companiilor de impact intrate în insolvență rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, procent similar înregistrat și în anul 2021.

„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide și eficiente, constatăm o menținere a inerției în ceea ce privește companiile în dificultate. Deși în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislația noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecția legii insolvenței, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voința proprie”, a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Studiul companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022 arată că 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecința fiind creșterea disproporționată a volumului datoriilor pentru a menține activitatea. Amânarea însă diminuează șansele de redresare. Anul trecut s-a înregistrat o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței prin aplicarea facilităților fiscale puse la dispoziția companiilor. Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Cifrele actuale sunt un rezultat al măsurilor fiscale aplicate în ultima perioadă ca răspuns la dificultățile economice și se manifestă printr-o creștere a nivelului datoriilor globale în toate segmentele – public, privat și casnic. Doar o inversare a acestui trend ar conduce la luarea unor măsuri de tratare activă a dificultăților prin care trec companiile de impact. Iar efectul se va vedea în sănătatea companiilor și a economiei noastre”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru.

După doi ani de scăderi ale insolvențelor la nivel global, cele mai recente cifre (Allianz Research, Insolvencies will be back, October 2021) confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenței. Cu cât soluțiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât șansele de revenire scad.

Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvențe au venit cu un decalaj de câțiva ani față de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit față de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să își revină mult mai ușor. Mediul de business poate beneficia de proceduri clare, eficiente, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar în același timp, creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.