Analiză: România a înregistrat anul acesta, până în luna mai, cea mai mică creştere anuală din regiune în ceea ce privește preţurile de consum

România a înregistrat anul acesta, până în luna mai, cea mai mică creştere anuală a preţurilor de consum din regiune, iar piaţa muncii este cel mai puţin tensionată, arată o analiză a politicii monetare în regiune, realizată de Ella Kallai, economist şef Alpha Bank România, și citată de Agerpres.

“Dobânda de politică monetară stagnează la nivelul din iunie 2022 în Cehia (7% pa), la nivelul din septembrie 2022 în Polonia (6,75% pa) şi Ungaria (13% pa) şi la nivelul din ianuarie 2023 în România (7% pa). Conform comunicatelor de presă de la ultimele şedinţe de politică monetară, băncile centrale afirmă că menţinerea acestor nivele (Ungaria, Polonia, România) sau a unora mai ridicate (Cehia) este necesară pentru o perioadă prelungită pentru ca aşteptările inflaţioniste să fie ancorate şi ţinta de inflaţie să fie atinsă într-o manieră sustenabilă. Toate băncile centrale monitorizează atent evoluţiile interne şi internaţionale şi îşi propun utilizarea instrumentelor de care dispun pentru stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în Buletinul lunar al Alpha Bank Romania Macroeconomia “En detail”.

Potrivit analizei, presiunile inflaţioniste începute în 2021 sunt rezultatul unui şoc global provenit din creşterea preţurilor la energie, materii prime şi produse agroalimentare ca urmare a perturbării lanţurilor de producţie transfrontaliere şi a dezechilibrelor dintre ofertă şi cerere, ambele amplificate de războiul Rusia-Ucraina. Modul în care presiunile inflaţioniste globale reverberează în termeni de inflaţie locală diferă de la ţară la ţară în funcţie de gradul de concurenţă pe pieţele naţionale, dinamica veniturilor populaţiei, dictată de gradul de tensionare a pieţei muncii şi politicile salariale implementate, mecanismele de plafonare a preţurilor la energie şi de protejare a puterii de cumpărare a agenţilor economici.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Începând cu acest an, ca urmare a reducerii preţului energiei, indicele preţurilor de consum este în descreştere în fiecare ţară din regiune. Totodată, România a înregistrat anul acesta, până în luna mai, cea mai mică creştere anuală a preţurilor de consum din regiune. De asemenea, România deţine cea mai puţin tensionată piaţă a muncii din regiune, cu cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mare număr de şomeri ce revine pe un loc de muncă vacant, ceea ce teoretic implică presiuni mai mici pentru creşterea salariilor care să se traducă în creşteri de preţ. Într-adevăr, creşterea remunerării salariale pe oră lucrată a fost cea mai în urmă faţă de creşterea productivităţii orare a muncii, măsurată ca PIB per oră lucrată, comparativ cu ţările din regiune până în 2022. Diferenţialul a fost recuperat în întregime în primul trimestru din 2023, România ajungând în situaţia ţărilor din regiune cu salariul orar avansând în acelaşi ritm cu productivitatea orară. Astfel, până în primul trimestru din 2023, creşterile de salarii nu au creat presiuni inflaţioniste în nici una dintre ţările din regiune”, se arată în analiza menţionată.

Ella Kallai menţionează că nici modul de transmitere a creşterii dobânzii de politică monetară în dobânzile bancare nu este acelaşi în regiune.

“În primul rând, pentru că nivelul dobânzii de politică monetară înainte de majorările succesive nu a fost acelaşi (0,1% pa în Polonia, 0,6% pa în Ungaria, 0,25% pa în Cehia şi 1,25% pa în România). În al doilea rând, pentru că majorarea cumulată a dobânzii de politică monetară a diferit (5,75 pp în România, 6,65 pp în Polonia, 6,75 în Cehia şi 12,4 pp în Ungaria). În al treilea rând, pentru că viteza de creştere a dobânzii de politică monetară în perioada dintre prima şi ultima majorare nu a fost aceeaşi (0,4 pp/lună în România, 0,6 pp/lună în Polonia şi Cehia şi 0,8 pp/lună în Ungaria). În al patrulea rând, pentru că maturitatea produselor bancare (depozite, credite), ponderea produselor bancare în monedă naţională, tipul de dobândă (fixă sau variabilă) prevalent şi anticipaţiile privind persistenţa dobânzilor crescute, toate pot diferi. Până în martie 2023 majorarea cumulată a dobânzii de politică monetară s-a transmis în dobânda depozitelor şi respectiv a creditelor bancare la termen în sold în moneda naţională în proporţie de 57% şi 21% în Cehia, 68% şi 22% în Ungaria, 77% şi 82% în Polonia, 88% şi 71% în România”, se spune în analiză.

Conform acesteia, creşterea de dobândă transmisă în economiile ţărilor din regiune este semnificativă. Deciziile de menţinere a dobânzilor de politică monetară arată că nu este dezirabilă nici continuarea creşterii dobânzilor în condiţiile în care inflaţia s-a poziţionat pe un trend de decelerare şi nici începerea scăderii dobânzilor deoarece reducerea graduală de la inflaţii înalte va necesita timp până la atingerea nivelelor de inflaţie ţintite.