Analiză: Serviciile hoteliere și de alimentație contribuie cu 1,7% la PIB-ul țării în România, la fel ca în Ungaria, dar sub media UE

Serviciile hoteliere şi de alimentaţie publică au potenţial de dezvoltare atât în România, cât şi în ţările din regiune, contribuţia sectorului în PIB în ţara noastră reprezentând 1,7% în 2022, la fel ca în Ungaria, mai mult decât în Cehia (1,4%) şi Polonia (1,3%) şi mai puţin decât media europeană (2,3%), arată o analiză realizată de Ella Kallai, economist şef Alpha Bank România, conform Agerpres.

“La fel ca în UE şi ţările din regiune, cu excepţia Ungariei, contracţia cauzată de pandemie nu a fost recuperată. Dat fiind că productivitatea muncii din turism este jumătate din media europeană, la fel ca în celelalte ţări din regiune, dar costul muncii este cel mai mic din regiune (23% din media europeană, faţă de 52% în Cehia, 41% în Ungaria şi 30% în Polonia), turismul din România are rentabilitatea cea mai mare din regiune. Componenţa transfrontalieră a turismului creează deficit doar în România. Valoarea produselor şi serviciilor achiziţionate de rezidenţii din România cu ocazia vizitelor în alte ţări (ce reprezintă importul de servicii de turism) depăşeşte valoarea produselor şi serviciilor achiziţionate de nerezidenţi pe perioada vizitelor în România (ce reprezintă exportul de servicii de turism), balanţa serviciilor de turism fiind deficitară. În 2022, nivelul deficitului a reprezentat 1% din PIB. În contrast, Cehia a avut o balanţă echilibrată, iar Ungaria şi Polonia au realizat excedente reprezentând 1,8% şi, respectiv, 1% din PIB”, se spune în Buletinul lunar al Alpha Bank România Macroeconomia “En detail”.

Conform sursei citate, importurile de servicii turistice ale României sunt comparabile cu cele ale ţărilor din regiune. Raportate la PIB, importurile anuale de servicii turistice din ultimul deceniu au reprezentat 1,7% faţă de 1,4% în Ungaria şi Polonia şi 2,1% în Cehia. Cu toate că cea mai mare parte din aceste importuri (60%) s-a datorat turismului în scop personal, ponderea a fost mult mai mică decât în celelalte ţări din regiune (80%), reflectând puterea de cumpărare mai redusă. Tot puterea de cumpărare redusă este motivul pentru care în România petrecerea vacanţelor în cursul unui an se face fie doar în ţară (26% din populaţie în 2022), fie doar în străinătate (6% din populaţie în 2022), dar nu şi în ambele destinaţii. În celelalte ţări din regiune, ponderea populaţiei care în acelaşi an a petrecut vacanţe atât în ţară, cât şi în străinătate a fost de 32% în Cehia, 14% în Ungaria şi 11% în Polonia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Exporturile de servicii turistice ale României sunt mult mai mici comparativ cu cele ale ţărilor din regiune. Doar 1,2% din PIB au fost exporturile anuale din ultimul deceniu faţă de 3,7% în Ungaria, 2,6% în Cehia şi 2,1% în Polonia. Cauzele sunt capacitatea mai redusă de cazare turistică la mia de locuitori (22 în 2022), similară Poloniei, dar mult mai mică decât în Cehia sau Ungaria (74, respectiv 38), sosirile mult mai puţine de turişti străini (9% din populaţie faţă de 16% în Polonia, 46% în Ungaria, 70% în Cehia în 2022), durata de şedere mai mică a turiştilor străini în România (2,2 înnoptări pe turist în 2022 faţă de 2,5 înnoptări în Cehia şi Polonia şi 2,8 înnoptări în Ungaria).

Ella Kallai susţine că şi turismul autohton din România este mai restrâns în comparaţie cu turismul autohton din ţările din regiune. Sosirile turiştilor români în structurile de cazare au reprezentat 56% din populaţie în 2022 (115% în Cehia, 70% în Ungaria, 75% în Polonia) din care doar jumătate au fost pentru vacanţă, iar numărul de înnoptări pe turist a fost de 2,1 (2,5 în Ungaria, 2,6 în Polonia şi 2,7 în Cehia). În consecinţă, indicele de utilizare netă a locurilor din spaţiile de cazare turistică a rămas cel mai redus în România după redresarea parţială ce a urmat după pandemie (32% faţă de 38% în Ungaria, 39% în Cehia şi 42% în Polonia).

Stimularea cererii pentru turismul autohton (voucherele de vacanţă, biletele de tratament în staţiunile balneare) poate accelera dezvoltarea structurii de primire turistică şi capacităţii de cazare turistică, care în cele din urmă să atragă şi turiştii străini şi astfel să crească capacitatea de export a turismului.