Economia românească va intra de anul viitor într-o nouă etapă a evoluţiei sale definită de antreprenoriat dinamic şi o viteză de adaptare semnificativ. Datele financiare ale companiilor arată că, în ciuda contextului economic adesea imprevizibil, antreprenorii locali văd oportunităţi în crize. Experţii cred că România are potenţialul de a-şi dubla din nou cifra de afaceri totală la nivel naţional în următorii zece ani, indică o analiză realizată de Sierra Quadrant citată de Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

„Radiografia datelor financiare din ultimii 7 ani sfidează incertitudinea politică şi modificările fiscale, o dovadă a faptului că tot mai multe companii mizează pe o strategie simplă, dar eficientă: eliminarea „pedalei de frână” şi concentrarea exclusivă pe acceleraţie”, se arată în analiză.

Potrivit sursei citate, viteza de reacţie a mediului de business a fost confirmată poate cel mai bine în ultimele 3 luni. Creşterea taxelor şi liberalizarea pieţei de energie au testat puternic capacitatea de rezilienţă a mediului de business.

„Am observat, în ultimele 12 luni, o scădere a apetitului de a investi, de dezvolta noi linii de business. Multe companii şi-au reconsiderat opţiunile, şi-au restructurat expunerile şi, din octombrie, au intrat din nou în pieţe. Mai simplu spus, într-o economie caracterizată de stagnare, unii au scos frâna de mână şi mizează din nou pe acceleraţie, convinşi fiind că în astfel de perioade apar oportunităţi de investiţii cu nu găseşti în perioadele de creştere economică susţinută”, spune Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Îmbunătăţirea perspectivelor se datorează în primul rând efectelor procesului de restructurare al business-urilor, dezvoltate de multe dintre companiile de impact din România.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

„Încă de acum doi ani, multe companii au anticipat provocările economice ce vor urma, au apelat la experţii în zona de restructurare şi şi-au redus expunerile, şi-au reconfigurat gamele de produse şi servicii şi s-au pregătit financiar pentru o eventuală perioadă de criză. Mulţi anticipau o recesiune tehnică în 2025. Iată că încă nu avem aşa ceva. Suntem pe linia de plutire şi asta se datorează în primul rând acestor operaţiuni masive de pe lanţurile economice”, spun experţii de la Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice, mediul de afaceri din România, dominat de microîntreprinderi (peste 900.000), a înregistrat în ultimii şapte ani o expansiune masivă a cifrei de afaceri, de 78%, iar profitul total al companiilor s-a dublat. În 2025, toate datele macro indică o încetinire a creşterii şi o scădere îngrijorătoare a numărului de angajaţi.

Antreprenorii se declară convinşi că, deşi istoria este plină de perioade dificile, politice sau militare, „businessurile au continuat să crească” şi nu anticipează un regres major în 2026.

O dovadă în acest sens o reprezintă datele Registrului Comerţului care arată că, în primele 8 luni din 2025, au fost înfiinţate peste 96.000 de noi businessuri, cu aproape 16.000 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre acestea 64.498 sunt SRL-uri, cu 5.356 mai multe decât în 2024.

Unul dintre domeniile dinamice din economie unde se resimt poate cel mai mult acest semnale pozitive este cel al spaţiilor industriale şi logistice, care asistă la o revigorare după un an de stagnare.

„Ultimele luni au adus o revigorare a contractării din zona proiectelor logistice. Firmele de profil lucrează la foc continuu, dezvoltările de spaţii de producţie şi logistică înregistrând o creştere accelerată”, relevă analiza Sierra Quadrant.

Stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne aproape s-a dublat în ultimii ani, ajungând la aproximativ 7,5 milioane de metri pătraţi, consolidând poziţia României ca fiind a treia cea mai mare piaţă de profil din Europa Centrală şi de Est, după Polonia şi Cehia.

Mai important decât volumul este dinamismul: cererea rămâne foarte puternică. Chiar şi cu sute de mii de metri pătraţi livraţi anual, rata de neocupare se menţine la un nivel extrem de scăzut, de aproximativ 5%, ceea ce a permis chiriilor să crească cu 25-30% faţă de nivelurile pre-pandemice. Aceasta este o piaţă „a proprietarilor”, un semnal clar al unei cereri sănătoase şi al unui potenţial de rentabilitate ridicat pentru investitori, consideră experţii Sierra Quadrant.

Interesant este că, dacă în trecut creşterea era alimentată preponderent de boom-ul comerţului electronic şi de nevoia de depozite logistice, acum asistăm la o transformare structurală. Unul dintre cei mai puternici vectori de creştere este relocarea producţiei.

„Companiile internaţionale caută să îşi scurteze lanţurile de aprovizionare şi să îşi mute fabricile mai aproape de pieţele europene, iar România, cu forţa sa de muncă calificată şi costurile competitive, este o destinaţie predilectă. Acest lucru se vede în cifre: în ultimii doi ani, aproximativ o treime din cererea de spaţii industriale a fost destinată activităţilor de producţie, un salt uriaş de la procentul de 10-15% din anii anteriori’”, arată analiza.

O altă tendinţă fundamentală este dispersia geografică. Dacă în trecut Bucureştiul domina autoritar piaţa, acum asistăm la o dezvoltare accelerată a centrelor regionale. Oraşe precum Timişoara şi Arad (în vest), profitând de proximitatea faţă de graniţa UE, şi Braşov sau Sibiu (în centru), cu tradiţia lor industrială, au devenit „puncte fierbinţi” care atrag o parte semnificativă din noile investiţii.

Dincolo de veştile pozitive, mediul de business nu este lipsit de provocări, cea mai mare fiind lipsa de predictibilitate fiscală.

„Este absolut necesar ca 2026 să aducă un cadru fiscal predictibil, să ofere companiilor posibilitatea de a-şi contura planuri de business pe un orizont mai lung”, spun experţii.

Dincolo de predictibilitatea fiscală, remarcată ca fiind fundamentală alături de reducerea inflaţiei în ultimul barometru de opinie dezvoltat de Sierra Quadrant, companiile spun că o altă mare provocare o reprezintă costul mare al energiei şi lipsa unui orizont clar de preţ asociat liberalizării pieţei de gaze din 2026.

Potrivit analizei, în ciuda piedicilor legislative şi a incertitudinii, companiile româneşti intră într-o fază de expansiune susţinută, bazată pe efectele proceselor de restructurare şi pe o mentalitate pro-creştere, fiind pregătite să valorifice orice oportunitate economică.

„Altfel spus, cine investeşte acum în domenii precum zona de logistică, în noile tehnologii, dar şi agricultură şi sectorul de prelucrare s-ar putea să aibă un avantaj semnificativ în orizontul următorilor 10 ani. E o oportunitate excelentă pentru cei care înţeleg atuurile investiţionale, dincolo de provocările din prezent. Avem, din fericire, o poziţie geografică strategică şi o infrastructură în plină modernizare, iar cei care ştiu să identifice oportunităţile, de la dezvoltări de anvergură la proiecte de nişă vor avea, cu siguranţă, de câştigat”, a adăugat Ovidiu Neacşu.