Analiză: Valurile de căldură tot mai intense şi mai frecvente pot amplifica sărăcia energetică de vară. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, persoanele cu venituri mici

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuinţă în timpul iernii, ci şi în timpul verii, iar valurile de căldură tot mai intense şi mai frecvente pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-şi răci în mod optim locuinţa, potrivit Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), transmite Agerpres.

Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuinţe cu un grad redus de eficienţă energetică, ce devin adevărate “cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, subliniază sursa citată.

De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate şi cu suprafeţe construite dense din oraşe, mai afectate de fenomenul numit “insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Totodată, experţii atrag atenţia că sărăcia energetică de vară poate amplifica disparităţile sociale, având un impact negativ asupra sănătăţii celor afectaţi. “Impactul valurilor de căldură se extinde şi asupra sănătăţii mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate şi creştere violenţei sau creşterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima, citată de ORSE. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în oraşe, potenţiala ameninţare pentru sănătate este uriaşă.

“Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deşi sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, ţările din sudul şi estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părţi, în principal din cauza veniturilor mai reduse.

“Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci şi să suporţi căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai vulnerabili şi este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenţie sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media şi, în sfârşit, în arena de elaborare a politicilor”, a explicat, într-o dezbatere desfăşurată în acest an în Parlamentul European, Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.

În România, potrivit raportului “Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naţionali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de către Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene (CE), 80,4% din populaţie trăia în locuinţe suficient de confortabile pe timpul verii, uşor peste media europeană, de 79,1%. Rezultatele sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în anul 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.

În ceea ce priveşte indicatorul ce analizează ponderea populaţiei care locuieşte în case echipate cu aparate de aer condiţionat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populaţie, adică mai puţin de jumătate din media UE de 10,1%. În acest caz, datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile.

“Şi acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. “Proprietatea aparatelor de aer condiţionat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face faţă temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiului (….) Deţinerea acestui echipament este un indicator al unei capacităţi mai mari de a face faţă disconfortului termic şi de a ieşi din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creşteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile deţin aparate de aer condiţionat, exacerbate de importanţa tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020)Această schimbare a cererii de energie şi dificultatea în achiziţionarea acestor sisteme de eficienţă ar putea crea inegalităţi şi o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menţionează în raportul publicat de EPAH.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.