Sursa foto: Dreamstime
Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuinţă în timpul iernii, ci şi în timpul verii, iar valurile de căldură tot mai intense şi mai frecvente pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-şi răci în mod optim locuinţa, potrivit Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), transmite Agerpres.
Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuinţe cu un grad redus de eficienţă energetică, ce devin adevărate “cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, subliniază sursa citată.
De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate şi cu suprafeţe construite dense din oraşe, mai afectate de fenomenul numit “insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.
Totodată, experţii atrag atenţia că sărăcia energetică de vară poate amplifica disparităţile sociale, având un impact negativ asupra sănătăţii celor afectaţi. “Impactul valurilor de căldură se extinde şi asupra sănătăţii mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate şi creştere violenţei sau creşterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima, citată de ORSE. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în oraşe, potenţiala ameninţare pentru sănătate este uriaşă.
“Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deşi sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, ţările din sudul şi estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părţi, în principal din cauza veniturilor mai reduse.
“Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci şi să suporţi căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporţionat pe cei mai vulnerabili şi este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenţie sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media şi, în sfârşit, în arena de elaborare a politicilor”, a explicat, într-o dezbatere desfăşurată în acest an în Parlamentul European, Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.
În România, potrivit raportului “Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naţionali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de către Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene (CE), 80,4% din populaţie trăia în locuinţe suficient de confortabile pe timpul verii, uşor peste media europeană, de 79,1%. Rezultatele sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în anul 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.
În ceea ce priveşte indicatorul ce analizează ponderea populaţiei care locuieşte în case echipate cu aparate de aer condiţionat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populaţie, adică mai puţin de jumătate din media UE de 10,1%. În acest caz, datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile.
“Şi acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. “Proprietatea aparatelor de aer condiţionat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face faţă temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiului (….) Deţinerea acestui echipament este un indicator al unei capacităţi mai mari de a face faţă disconfortului termic şi de a ieşi din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creşteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile deţin aparate de aer condiţionat, exacerbate de importanţa tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020)Această schimbare a cererii de energie şi dificultatea în achiziţionarea acestor sisteme de eficienţă ar putea crea inegalităţi şi o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menţionează în raportul publicat de EPAH.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.