Ar putea veni o nouă criză a datoriilor publice? Ce țări sunt în pericol, conform Oxford Economics

Italia și Franța sunt, potrivit Oxford Economics, țările din zona euro cele mai expuse riscului de creștere a randamentelor obligațiunilor. În ambele scenarii negative studiate de compania de analiză financiară, Grecia pare a fi în siguranță, întrucât datoria sa continuă să scadă. În orice caz, analiștii estimează că zona euro poate evita o nouă criză a datoriilor publice, chiar și în scenariul extrem, scrie publicația greacă Money Review, potrivit Rador.

Oxford Economics admite că există riscuri pentru datoria publică din zona euro și avertizează că, dacă randamentele obligațiunilor cresc cu mult peste ce se preconizează, atunci finanțele publice ale țărilor vor fi afectate puternic, iar guvernele vor fi forțate să ia decizii dificile.

În acest context, compania de analiză financiară a desfășurat un test de stres cu două scenarii negative. În primul scenariu, randamentele obligațiunilor se mențin la maximele recente timp de un deceniu, ducând raportul datorie/PIB al zonei euro la aproximativ 90% până în 2032 (dar chiar și așa este vorba despre o scădere a datoriei față de nivelurile de 93% din 2022).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În al doilea scenariu luat în considerare, randamentele obligațiunilor ajung la niveluri cu 100 de puncte de bază mai mari și se mențin acolo, crescând datoria la aproximativ 95% până în 2032 (dar din nou, sub maximele de 100% înregistrate în pandemie).

Potrivit analizei Oxford Economics, țările cele mai expuse la creșterea randamentelor sunt Italia și Franța. În primul scenariu, raportul datorie-PIB în cazul Italiei rămâne neschimbat în 2032 în raport cu nivelurile actuale de 145%, în timp ce în scenariul cel mai negativ, datoria depășește 150% din PIB, evoluând mult mai sus decât previziunile actuale, adică la circa 138 % din PIB în 2032.

În cazul Franței, datoria ar ajunge la în jur de 120% din PIB în primul scenariu și sub 130% în cel mai rău scenariu, dar este vorba despre niveluri care sunt înregistrate în Franța de zeci de ani.

Modelele aplicate de analiștii Oxford Economics arată că Grecia, ca și Portugalia (o altă țară cu datorie foarte mare) își vor putea reduce datoria în raport cu PIB-ul chiar și în cel mai defavorabil scenariu.

Însă Belgia va fi puternic lovită, iar datoria ei ar atinge un nou record, la aproape 115% din PIB în al doilea scenariu, comparativ cu 101% în scenariul de bază al Oxford Economics.

În urma acestor date, compania de analiză financiară avertizează că, dacă piețele devin nerăbdătoare față de datoriile țărilor din zona euro, Italia și Franța vor fi țintele cele mai evidente. Dar experiența trecută a arătat că înrăutățirea condițiilor de piață poate afecta foarte repede și obligațiunile altor țări.

În orice caz, analiștii estimează că lecțiile din criza datoriilor, un model mai puternic de structurare a instituțiilor din zona euro – inclusiv capacitatea BCE de a acționa cu rol de apărare – în combinație cu mărimea economiilor amenințate înseamnă că o nouă criză a datoriilor europene poate fi evitată, chiar și în cel mai extrem scenariu.

Acest lucru nu înseamnă, totuși, că guvernele nu vor resimți efectele, deoarece vor fi presate de piețe să adopte măsuri de ajustare bugetară.