DOCUMENT Ordonanța austerității, publicată de Ministerul Finanțelor: Pensii și salarii la stat înghețate; crește impozitul pe dividende la 10%; pragul la IMM-uri scade la 250.000 de euro în 2025 și 100.000 euro în 2026 / Dispar facilitățile fiscale în construcții, agricultură

Ministerul Finanțelor a publicat duminică, în dezbatere publică, proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, cunoscută și ca „ordonanța trenuleț”. Aceasta prevede măsurile de înghețare, la nivelul lunii noiembrie, a salariilor bugetarilor, pensiilor, eliminarea primelor primite de angajații de la stat și reducerea unor cheltuieli publice. Totodată, crește impozitul pe dividende la 10%, de la 8% cât este în prezent. Pragul la microîntreprinderi scade la 250.000 euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026. În prezent, pragul este de 500.000 de euro.

Documentul poate fi consultat AICI.

În anul 2025 valoarea punctului de referință prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se menține la nivelul de 81 lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Valoarea voucherelor de vacanță scade la 800 de lei.

Impozit pe dividende mărit la 10%

„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul”.

De asemenea, autoritățile care încasează taxe și tarife trebuie să le majoreze pe acestea cu cel puțin rata inflației.

Reducerea tarifelor pentru studenți la călătoria cu trenul și metroul rămâne la 90%.

„În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar.

În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior”.

Facilitățile fiscale acordate angajaților din agricultură, IT și construcții vor fi eliminate, conform cerințelor din PNRR privind sistemul fiscal.

Guvernul Ciolacu a reintrodus ”taxa pe stâlp” inventată de guvernul Ponta

De asemenea, se introduce și un impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie. Aceste construcții includ centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice, stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice, sondele de țiței, sondele de gaze naturale, sondele de sare, dar și altele.

Guvernul Ciolacu reintroduce astfel celebra ”taxă pe stâlp” inventată de guvernul Ponta în 2014 și care fusese eliminată în 2017.

„Luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01), potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar excesiv dar și de faptul că România potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031 pe baza unor ipoteze care țin de cheltuielile publice și de evoluția acestora în perioada 2025- 2031 care să determine o ajustare de 6 ppt respectiv o reducere de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în anul 2031 iar în acest context sunt necesare o serie de măsuri pentru reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB;

De asemenea ținând cont că cheltuielile cu asistența socială, în special cheltuielile din sistemul general de pensii au crescut în anul 2024 prin indexare cu 13,8% precum și prin recalcularea pensiilor cu aproximativ 20% ceea ce a determinat un impact bugetar anual de peste 25 mld lei cu consecințe asupra deficitului bugetar al bugetului aisgurărilor sociale iar în acest context se impune menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli pentru a asigura respectarea traiectoriei de deficit bugetar;

Întrucât cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24% reprezentând în anumite situații pentru anumite categorii de personal din sectorul public avansuri la Legea salarizării unice ca reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență iar în acest context pentru a respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit planului bugetar pe termen mediu și lung  este necesară menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli de personal;

Având în vedere necesitatea creării unui spaţiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susţinerea investiţiilor publice şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

Ținând cont de necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal- bugetare pe perioada 2025 – 2027, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025;

Ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente; Deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7 % din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creşterea datoriei publice cu riscul înăspririi condiţiilor definanţare a acesteia;

Luând în considerare faptul că situația prezentată întrunește premisele unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecinţe negative, în sensul că ar genera atât un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanţelor publice cât și întârzieri în adoptarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025;

Ținând cont de faptul că este necesară implementarea de măsuri urgente și viabile care să asigure respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR, în domeniul reformei fiscale care să fie în concordanță și cu recomandările formulate de către Comisia Europeană;

Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane-condiționalități pentru PNRR, această situație ducând la creșterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecințe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligațiilor asumate;

Întrucât problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”.

De asemenea, anul viitor cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană.

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.

În cazul muncii suplimentare prestate în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ şi neprevăzut de către personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi salvatorii montani, peste programul normal de lucru, în zilele de repaos săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, se va plăti o majorare din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit.

“Ordonatorii de credite au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a timpului liber corespunzător muncii suplimentare prestate, în condiţiile legii, fără afectarea gradului de eficienţă a misiunilor. Plata majorării se efectuează cu aprobarea eşalonului ierarhic superior, pe baza unui raport justificativ al ordonatorului de credite sau, după caz, al comandatului/şefului unităţii la nivelul căruia s-a prestat munca suplimentară, în care sunt prezentate motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător”, se menţionează în proiect.

Acesta mai prevede că pentru personalul din instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate.

De asemenea, în 2025, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, şi nu acordă personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepţia celor care se decontează integral din fonduri externe nerambursabile pe baza criteriilor de performanţă aprobate prin ordin de ministru în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024, la fel ca şi cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament.

În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.

Proiectul mai prevede că, în 2025, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

“Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condiţiile legii, recurgând dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) şi (6) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază sursa citată.

Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante).

Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.

Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte. Pentru posturile pentru care s-a demarat procedura de scoatere la concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la data publicării anunţului.

Prin derogare de la prevederile legale, funcţiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.

O altă măsură avută în vedere în proiect este neacordarea de ajutoare sau, după caz, de indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului. .

Totodată, în 2025 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna noiembrie 2024 indemnizaţiile prevăzute de legi speciale, alocaţiile de stat pentru copii, şi rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna noiembrie 2024, de 6.240 lei.

Pe de altă parte, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.

În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/student se menţine la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, precum şi pentru transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar.

În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400.000 lei aprobată într-o poziţie distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Pentru anul şcolar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează: bursă de merit – 450 lei/lună; bursă de rezilienţă – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună; bursă tehnologică – 300 lei/lună.

Nota de fundamentare poate fi consultată AICI.