Sursa foto: Parlamentul European
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România – AFEER solicită autorităţilor o legislaţie echitabilă, compatibilă cu reglementările europene şi care să nu introducă probleme suplimentare pentru sectorul energetic, potrivit unui comunicat de presă al asociației, citat de Agerpres.
De asemenea, solicită ca la adoptarea oricărui act normativ ce influenţează piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale să fie consultaţi şi specialiştii AFEER.
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România atrage atenţia că, în prezent, piaţa nu este influenţată, cum ar fi normal, de cererea şi oferta de energie electrică şi gaze naturale, ci, în primul rând, de reglementări. Această situaţie nu este benefică pe termen lung nici actorilor din piaţă, nici bugetului statului şi, cu atât mai puţin, consumatorilor, atât casnici, cât şi industriali.
„În urma numeroaselor reglementări şi modificări ale legislaţiei primare (nu mai puţin de 18 în ultimele 18 luni), la care se adaugă cele la legislaţia secundară, piaţa de energie (atât gaze naturale, cât şi energie electrică) a ajuns în impas: nu se mai încheie contracte pe termene mai lungi de o lună. Această situaţie afectează atât activitatea producătorilor, a furnizorilor, cât şi a consumatorilor (în special cei non-casnici)”, spun furnizorii.
Totodată, ei semnalează că ultima decizie a Parlamentului, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, de a modifica Legea 153/2022 şi de a introduce un nou plafon pentru decontare, de 900 lei/MWh, este o lovitură în plus dată pieţei.
„Adoptată absolut netransparent, fără consultarea actorilor din piaţă, noua modificare legislativă nu face decât să dea dreptate, o dată în plus, Comisiei Europene, care, în recentul Raport de ţară privind statul de drept, sublinia că România ‘nu a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea unui proiect legislativ’. O dovadă în plus că noul plafon adoptat de parlamentari nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în piaţă îl reprezintă ofertele de vânzare depuse de producători, de 1.000 lei/MWh, mult peste plafonul de 900 lei/MWh. De altfel, licitaţiile de pe OPCOM, la acest preţ, au fost anulate, pentru că niciun furnizor nu a dorit să participe. Nu trebuie uitat că furnizorii au achiziţionat energie electrică pentru consumatori din timp, încă de anul trecut pentru acest an, la preţuri mai mari, chiar şi de peste 2.000 lei/MWh, multe prin mecanisme publice de tranzacţionare”, precizează furnizorii de energie.
Aceştia subliniază că Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică (MACEE) asigură doar o parte din energia necesară consumatorilor şi că, pe de altă parte, pe pieţele regionale şi europene la termen se observă o inversare a tendinţei în ceea ce priveşte preţurile: odată cu sfârşitul primăverii acestea au început să crească, atât la gaze naturale, cât şi la energie electrică.
„Astfel, un plafon de 900 lei/MWh nu garantează acoperirea costurile de achiziţie a energiei electrice în condiţiile plafonării preţurilor la consumatori”, punctează sursa citată.
Furnizorii de energie se aşteaptă şi ca alimentarea Fondului de Tranziţie Energetică să fie mult redusă, în condiţiile în care ultima lună decontată complet de către ministerele Energiei şi Muncii este luna mai 2022, respectiv cu 14 luni în urmă.
„A trecut exagerat de mult timp de când s-au făcut ultimele decontări complete. În tot acest timp s-au strâns datorii ale statului către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale. Dacă, până acum, statul a făcut din când în când plăţi parţiale, de-acum înainte nu ştim cum va reuşi să achite furnizorilor subvenţiile pe care aceştia, practic, le-au acordat populaţiei şi companiilor. Cum din taxarea privind activitatea de producţie şi din cea de tranzacţionare nu se alimentează suficient Fondul de Tranziţie Energetică, iar preţurile în piaţă şi-au inversat trendul şi încep să crească, există o îngrijorare profundă a furnizorilor că nu li se vor mai deconta cheltuielile făcute şi, cu atât mai puţin, cele pe care urmează să le facă până la sfârşitul lunii martie 2025, când se încheie schema de ajutor instituită de către autorităţi”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.
În acest context, AFEER solicită autorităţilor ca legislaţia să fie echitabilă, să asigure o competiţie corectă, să fie compatibilă cu reglementările europene şi să nu introducă probleme suplimentare pentru sectorul energetic.
“Astfel, având în vedere că toate solicitările de decontare sunt avizate de către ANRE, pe baza verificării costurilor reale din contractele derulate în luna respectivă, considerăm că orice plafon de achiziţie, indiferent de cifra stabilită prin legislaţie, nu are sens şi trebuie eliminat”, precizează reprezentanţii AFEER.
De asemenea, aceştia solicită ca, în cazul în care autorităţile intenţionează să modifice legislaţia existentă, atât în ceea ce priveşte decontarea, cât şi eliminarea schemei privind plafonarea/compensarea facturilor, precum şi supraimpozitarea companiilor, aceasta să se facă înainte de începutul sezonului rece şi să fie anunţata din timp, pentru a da posibilitatea producătorilor, traderilor şi furnizorilor să facă achiziţiile cu energie electrică şi gaze naturale necesare pentru bunul mers al companiilor, şi, în primul rând, pentru consumatori.
„În consecinţă, solicităm ca, la adoptarea oricărui act normativ ce influenţează piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale, să fie consultaţi şi specialiştii AFEER! Suntem convinşi că, doar în acest fel, legislaţia va fi mult mai justă şi completă, piaţa îşi va putea reveni, iar toţi actorii din piaţă, alături de consumatorii casnici şi non-casnici, vor avea de câştigat”, mai spun furnizorii de energie.
Asociaţia Furnizorilor de Energie din România – AFEER, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 37 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici, care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 85% din consumul final de electricitate şi gaze naturale.