Sursa foto: Facebook/ ANIS Romania
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) atrage atenţia asupra necesităţii unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare şi investiţii şi susţine că, în contextul unei presiuni bugetare ridicate, soluţiile sustenabile vin din digitalizare, eficienţă administrativă, colectarea eficace a taxelor existente şi stimularea iniţiativei private, nu din creşteri suplimentare de taxe.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit unui comunicat al ANIS, România are nevoie de o abordare strategică, într-un mediu internaţional marcat de incertitudini. O eventuală creştere a poverii fiscale interne nu ar face decât să dubleze efectele şocurilor externe şi să vulnerabilizeze exact sectoarele care pot contribui la stabilitate şi dezvoltare, transmite Agerpres.
“Dezvoltarea trebuie să devină direcţia principală a politicilor publice. Economia românească are nevoie de deschidere, digitalizare şi încredere. Politicile de suprataxare sunt de fapt presiuni suplimentare asupra contribuabililor care deja susţin bugetul de stat, alimentează spirala inflaţionistă şi frânează potenţialul de creştere. Pentru cetăţeni, supraimpozitarea companiilor înseamnă scumpiri şi putere de cumpărare mai mică. De asemenea, taxarea suplimentară a muncii, deja excesivă, este dovedit că are ca efect încetinirea creşterii economice, şi aşa la nivel scăzut”, declară preşedintele ANIS, Edward Creţescu.
Conform studiului de industrie ANIS, lansat în octombrie 2024, industria IT&C este una dintre cele mai performante componente ale economiei naţionale. Aceasta a generat în 2023 aproape 8% din PIB şi un excedent comercial de peste 20 de miliarde euro în ultimii 5 ani, astfel că impactul total (direct, indirect şi indus) în PIB ajunge la 14,16%, echivalentul a peste 45 miliarde euro.
De asemenea, este al doilea cel mai mare contributor la bugetul public, cu o contribuţie sectorială totală cu 33% peste media naţională. În plus, are cele mai ridicate contribuţii sociale per angajat din economie, respectiv peste 55.000 lei/an/angajat la nivelul anului 2023. Nu în ultimul rând, este singurul sector economic cu o productivitate orară a muncii peste media Uniunii Europene, afirmă ANIS.
“Atragem atenţia că o potenţială creştere a fiscalităţii într-un moment în care industria IT se ajustează după eliminarea integrală şi abruptă a facilităţilor fiscale, la finalul anului trecut, este o măsură profund contraproductivă. România riscă să îşi saboteze unul dintre motoarele economice funcţionale şi orientate către viitor, în condiţiile în care creşterea taxelor ar genera efecte negative în lanţ, precum: reducerea atractivităţii pentru investiţii străine directe, într-un moment în care alte ţări din regiune adoptă politici de susţinere a digitalizării; migrarea forţei de muncă înalt calificate către pieţe mai competitive sau conversia forţei de muncă actuale spre freelancing sau contracte externe; vulnerabilizarea start-up-urilor şi a companiilor aflate în fază de creştere, întrucât nu dispun de resurse pentru a absorbi şocuri fiscale; scăderea contribuţiei sectorului la veniturile bugetare pe termen lung, ca efect al contractării activităţii şi al reducerii marjelor de profit”, se arată în comunicat.
În opinia companiilor IT, o continuare a unor politici în această direcţie, cu noi poveri fiscale, reprezintă o autosabotare şi o frânare a activităţii economice şi a industriilor care funcţionează.
România are nevoie de un nou contract între stat şi mediul economic, bazat pe cheltuirea responsabilă a banului public şi reducerea risipei, combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare, creşterea absorbţiei fondurilor europene, predictibilitate fiscală şi sprijin susţinut pentru sectoarele care inovează şi creează valoare adăugată, sunt de părere membrii Asociaţiei.
“Soluţia nu este în taxare suplimentară. Este în digitalizare, eficienţă şi parteneriat. În acest sens, ANIS propune un set de măsuri prioritare: accelerarea implementării proiectelor majore de transformare digitală finanţate prin PNRR şi, pe termen mediu-lung, asigurarea sustenabilităţii acestor investiţii printr-o anvelopă financiară dedicată la nivelul bugetului de stat; încurajarea adopţiei tehnologiei în mediul public şi cel privat, prin stimulente care facilitează integrarea soluţiilor digitale la nivelul sectoarelor esenţiale şi economiei în ansamblu; adoptarea unui pachet integrat de politici publice pentru susţinerea inovaţiei şi adoptării accelerate a noilor tehnologii; investiţii în dezvoltarea competenţelor digitale – de la alfabetizare digitală până la formare specializată – pentru a asigura adecvarea forţei de muncă la nevoile economiei viitorului”, conform ANIS.
România are deja la dispoziţie instrumente pentru finanţarea dezvoltării – începând cu fondurile europene nerambursabile.
“Cu un grad de absorbţie încă modest şi întârzieri majore în implementarea proiectelor de digitalizare şi infrastructură, este esenţial să accelerăm utilizarea acestor resurse. Creşterea capacităţii administrative şi prioritizarea investiţiilor cu impact economic real pot aduce fonduri substanţiale la buget, fără a pune presiune suplimentară pe contribuabili. România nu îşi permite să piardă trenul competitivităţii digitale şi economice, iar taxarea nu este o strategie de dezvoltare. Avem o fereastră de oportunitate – să alegem măsuri care activează iniţiativa, atrag investiţii şi creează valoare în mod sustenabil”, transmit patronatele din industrie.
