Autoritatea de Reformă Feroviară are în pregătire achiziţia unui nou pachet de 143 de trenuri electrice

trenuri electrice Alstom Sursa foto: Ionel Scriosteanu

Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) are în pregătire achiziţia unui nou pachet de 143 de trenuri electrice de scurt parcurs, de 160 şi 200 de locuri, pentru 58 dintre acestea existând deja finanţare din fonduri europene, pe Programul Transport 2021 – 2027, transmite Agerpres.

“Am reuşit să înaintăm cu demararea noului proiect de achiziţie de trenuri electrice de scurt parcurs, în condiţiile în care Guvernul a aprobat recent Ordonanţa de Urgenţă care actualizează cadrul de reglementare al Fondului pentru Modernizare. Colegii mei au finalizat studiul de fezabilitate pentru achiziţia unui nou pachet de trenuri electrice de scurt parcurs – RE-R 2, 3 şi 4 au primit numele de cod. Practic, vorbim de un pachet de 143 de trenuri suplimentare faţă de cele 62 care sunt sub contract începând cu decembrie anul trecut. Din aceste 143 de trenuri, avem deja identificată sursa de finanţare prin fonduri europene, Programul Transport, pentru 58 de trenuri de 160 şi de 200 de locuri. Avem deja discuţii cu colegii noştri care gestionează fondurile europene şi vom aplica pentru atragerea unei noi surse de finanţare pentru o parte din aceste trenuri care încă nu sunt susţinute financiar”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu.

Contractul pentru cele 58 de trenuri cu finanţare asigurată va fi scos la licitaţie pe loturi.

“Mai departe vor face colegii mei o analiză finală pe strategia de achiziţii dacă şi în interiorul acestor două loturi majore de achiziţie va mai exista vreo altă împărţire la unul din cele două pachete de trenuri. Ambele sunt de scurt parcurs, doar că la 160 de locuri e un număr mai mare de trenuri, practic e aproape de 40 de bucăţi. Deci, am vorbit de o împărţire similară celei care a fost la achiziţia primelor trenuri semnate anul trecut, unde am avut câte 20 de trenuri pe fiecare lot. Este una dintre opţiunile analizate sau rămânem cu toate într-un singur pachet. Pentru ambele variante normal că există întotdeauna argumente pro şi contra, de la deschidere de piaţă până la uniformitatea flotei şi uşurinţa în asigura mentenanţa”, a explicat Roşeanu.

Potrivit şefului Autorităţii, aceste trenuri, împreună cu celelalte 62 trenuri electrice de scurt parcurs contractate cu producătorul polonez PESA, vor permite ca în aproximativ trei ani, deci orizontul 2026 – 2027, să existe în jurul reşedinţelor de judeţ servicii regionale moderne, în cadenţă de o oră pe direcţie.

“În acest moment, ARF are 119 trenuri contractate – rame de lung parcurs şi rame de scurt parcurs – şi acum vorbim de un pachet de încă 143 de trenuri care vizează completarea hărţii pe rutele electrificate”, a precizat Roşeanu.

În plus, ARF ia în calcul şi rutele neelectrificate şi vrea să vadă ce tipuri de tren şi câte garnituri sunt recomandate pentru acestea.

“Conform recomandărilor colegilor mei care au elaborat studiul, în perioada următoare vom elabora un studiu similar care să ia în vedere şi rutele neelectrificate care deservesc reşedinţele de judeţ, pentru că, din păcate, avem 12 municipii reşedinţă de judeţ pe zone în care liniile sunt complet neelectrificate şi, cred, încă şapte sau opt municipii reşedinţă de judeţ în care cel puţin una sau două direcţii importante au astfel de linii. Chiar lângă Bucureşti avem ruta de Olteniţa, avem ruta care este închisă acum de la Urziceni şi ruta de Snagov, care sunt rute neelectrificate şi unde nu există o perspectivă prea rapidă de electrificare. Şi, atunci, pentru aceste rute trebuie să facem analizele în perioada următoare pentru a identifica necesarul de vehicule şi, bineînţeles, care sunt şi tehnologiile recomandate ca să permită, pe de o parte, depoluarea transportului în general, iar pe de altă parte să corespundă cerinţelor finanţatorilor, în primul fondurile europene, care sunt cam cele mai restrictive”, a adăugat oficialul ARF.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. ARF, ăștia, au gresit țara.
    România nu are cale fetată funcțională.
    E pe undeva vreun tronson de cale ferata de 50-60 km in care trenul sa nu stea la restricții de viteză?
    😁
    România a moștenit din perioada dictaturii o cale ferată de aproape 11.000 de kilometri, a opta cea mai mare din Uniunea Europeană, însă doar câteva sute de kilometri sunt modernizaţi şi doar 20 % electrificaţi, faţă de aproape 60% în Polonia de exemplu.
    😪
    Practic, în ultimii 30 de ani, compania CFR a fost subminată din toate părțile, de nenumărații directori care au fost acuzați de corupție în ultimii 15 ani, de numirile controversate care au existat, de management dezinteresat. Guvernul român nu a considerat niciodată că liniile ferate și trenurile ar trebui tratate ca o afacere strategică, fără de care o țară nu se poate descurca bine în caz de calamități naturale sau război.
    Pur și simplu, în strategiile de apărare ale României, infrastructura feroviară apare mai mult de umplutură decât ca punct serios care trebuie dezvoltat.
    În fond, România poate să-și cumpere cele mai sofisticate arme, dar ar putea să descopere la un moment dat că nu le poate muta dintr-o parte în alta suficient de repede, fiindcă astăzi trenurile merg mai încet decât în urmă cu 30 de ani sau uneori nu mai merg deloc. 1700 de kilometri de cale ferată au fost scoși din uz din 1990 până acum, 40 de linii secundare au fost suspendate, totul a fost lăsat să se degradeze așa că vitezele medii ale trenurilor abia dacă ajung la 50 de km/h.😡😡😡

    • Lasand la o parte partea de infrastructura, toata lumea ar prefera sa mearga intr un tren modern, cu climatizare adecvata, nu in jig**iile care circula azi!

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.