Banca Centrală a Turciei (CBRT) a interzis folosirea criptomonedelor şi criptoactivelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii, menţionând posibilele pagube ”ireparabile” şi riscurile semnificative în urma unor astfel de tranzacţii, se arată în legislaţia publicată în Gazeta Oficială a ţării, transmite Reuters, citat de Agerpres.
După acest anunţ, bitcoin s-a depreciat cu 2,59%, la 61.757 de dolari.
Conform CBRT, criptomonedele şi alte active digitale de acest tip, bazate pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT), nu pot fi folosite, direct sau indirect, ca instrumente de plată. “Furnizorii de servicii de plată nu vor putea să dezvolte modele de afaceri într-un mod în care criptoactivele sunt folosite, direct sau indirect, în furnizarea de servicii de plată şi emitere de monedă electronică şi nu vor putea să furnizeze servicii legate de astfel de model de afaceri”, a informat Banca Centrală a Turciei.
În ultimul timp s-a constat un boom al pieţei criptomonedelor în Turcia, pe fondul deprecierii monedei naţionale şi a inflaţiei ridicate. Într-un comunicat în care explică motivul interdicţiei folosirii criptomonedelor şi criptoactivelor, Banca Turciei susţine că aceste active “nu sunt supuse unor mecanisme de supervizare şi reglementare. Se consideră că folosirea lor pentru plăţi ar putea cauza pierderi irecuperabile pentru părţile implicate în tranzacţii şi ele includ elemente care ar putea submina încrederea în metodele şi instrumentele actuale de plată”.
Săptămâna trecută, autorităţile de la Ankara au cerut de la platformele de tranzacţionare informaţii referitoare la utilizatori. Legislaţia va intra în vigoare din 30 aprilie.
Avertismentul BNR
Şi Banca Naţională a României a informat joi că a constatat menţinerea tendinţei de creştere a interesului publicului faţă de monedele virtuale (denumite şi criptoactive) şi atrage atenţia că, în opinia sa, acestea continuă să reprezinte active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor.
Deşi, potrivit opiniilor Autorităţii Bancare Europene, riscul de utilizare ilicită a monedelor virtuale se menţine ridicat, au fost create premise pentru administrarea acestuia. Astfel, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale sunt obligaţi, începând cu 15 iulie 2020, să se conformeze prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţa de a fi autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar.
La nivel european a fost demarat procesul de reglementare a monedelor virtuale şi a furnizorilor de servicii în legătură cu acestea, iar în prezent au loc negocieri între statele membre pe baza propunerii de Regulament elaborată de Comisia Europeană privind piaţa criptoactivelor .
Reglementările Băncii Naţionale a României nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale, se mai arată în comunicatul băncii centrale. Manifestarea unor riscuri specifice deţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale şi volatilitatea semnificativă a preţului unor monede virtuale tranzacţionate nu reprezintă în acest moment o ameninţare la adresa stabilităţii financiare din România, apreciază BNR.