BCE / Twitter
Banca Centrală Europeană va trebui să se concentreze în 2022 pe eliminarea graduală a ratelor negative ale dobânzilor şi a politicii monetare neconvenţionale, a declarat Robert Holzmann, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, transmite Reuters, citat de Agerpres.
La şedinţa de politică monetară din 16 decembrie, Banca Centrală Europeană a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, minus 0,50%. De asemenea, Banca Centrală Europeană a decis să reducă şi mai mult stimulentele, dar a promis un sprijin consistent pentru 2022, confirmând viziunea sa relaxată cu privire la inflaţie şi sugerând că orice ieşire după mai mulţi ani de politică monetară ultrarelaxată va fi una lentă.
BCE va înceta în luna martie 2022 să mai achiziţioneze active în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). În paralel, însă, BCE îşi va accelera achiziţiile de obligaţiuni în cadrul unui program mai vechi, denumit program de achiziţionare de active (asset purchase programme – APP), astfel că instituţia de la Frankfurt va continua să fie activă pe piaţă.
Nivelul achiziţiilor de obligaţiuni generează dispute aprinse în interiorul BCE, unde “vulturii” ar dori o diminuare mai accelerată a politicii monetare relaxate, în timp ce “porumbeii” sunt în favoarea menţinerii unui sprijin monetar consistent având în vedere revenirea incertitudinilor, începând cu impactul potenţial al variantei Omicron.
Holzmann, care este şi guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, a apreciat că inflaţia va atinge nivelul de vârf la începutul lui 2022, iar apoi va scădea lent. Oficialul a estimat că rata inflaţiei, previzionată la 2,7% anul acesta, ar urma să crească la 3,2% în 2022, şi să se reducă la 2,3% în 2023 şi la 2% în 2024. Unii oficiali presează BCE să admită riscurile în creştere provocate de inflaţie, iar guvernatorii băncilor centrale din Germania, Portugalia şi Lituania au avertizat deja în mod public în legătură cu riscurile inflaţioniste.
În noiembrie, rata inflaţiei a urcat la 4,9%, cel mai ridicat nivel de la introducerea euro. Este un nivel al inflaţiei mai mult decât dublu faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), și înseamnă o creştere a preţurilor de 2% pe termen mediu.
Conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estima că preţurile la energie se vor stabiliza treptat.
Această creştere puternică a inflaţiei este determinată în principal de majorarea preţurilor la energie, dar ea pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, apreciază Comisia Europeană.
Analiştii se aşteaptă BCE să anunţe reducerea stimulentelor monetare chiar dacă va promite un sprijin consistent timp de mai mulţi ani. O majorare a costului creditului în 2022 rămâne foarte puţin probabilă, a declarat în repetate rânduri preşedintele BCE, Christine Lagarde, care este convinsă că actualul puseu inflaţionist este unul temporar şi se va diminua anul viitor, chiar dacă BCE urmăreşte cu atenţie riscul unei spirale salarii-preţuri.