Banca Transilvania continuă să conducă topul celor mai mari bănci din Europa de Sud-Est. România domină clasamentul, cu 18 bănci prezente și aproape o treime din activele bancare din regiune

banca

Banca Transilvania din România și-a păstrat poziția de lider în topul celor mai mari creditori din Europa de Sud-Est. Activele băncii au crescut cu 7,1% pe an în 2022, la circa 27,1 miliarde de euro, pe fondul creșterii creditelor și depozitelor, arată clasamentul anual realizat de agenţia de presă SeeNews.

De asemenea, a fost cea mai bună performanță din regiune în ceea ce privește profitul net, cu 440,2 milioane de euro, în creștere de la 362,3 milioane de euro cu un an înainte, pe fondul unei creșteri de 20% a profitului operațional. Capitalizarea bursieră a totalizat 2,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2022. Asigurătorul olandez NN Group deținea cea mai mare participație la creditorul român la sfârșitul anului 2022, de 10,11%, fiind urmat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu o participație de 6,87%.

România domină clasamentul

România a continuat să domine clasamentul, cu 18 bănci pe listă. Performanța solidă a sectorului bancar a venit pe fondul unei creșteri de 4,7% a economiei țării, determinată de consumul privat și de investiții. Împrumuturile neguvernamentale din România au crescut cu 12,1% de la an la an, ajungând la 73,5 miliarde de euro, în timp ce depozitele au urcat cu 7,1%, la aproximativ 103,8 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, rata dobânzii de politică monetară a țării se situa la 6,75%, față de 1,75% la începutul anului. Băncile românești dețineau active de 137,98 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape o treime din totalul activelor celor mai mari bănci din regiune. Profitul net combinat al acestora a fost de 2,077 miliarde de euro, echivalentul a 35% din total.

România a fost urmată de Bulgaria și Serbia, cu 17 și, respectiv, 13 bănci.

Zagrebacka Banka din Croația, parte a grupului italian UniCredit, a urcat pe poziția a doua, făcând schimb de locuri cu Banca Comercială Română (BCR) din România, o unitate a grupului austriac Erste. Zagrebacka Banka deținea active de aproape 20 de miliarde de euro, în creștere cu 13,6% în termeni anuali. În ceea ce privește profitul, însă, s-a clasat pe locul opt.

La rândul său, Banca Comercială Română s-a clasat pe locul al treilea, după ce a încheiat anul 2022 cu active de 19,8 miliarde de euro, cu 9,7% mai mari decât în anul precedent. În ceea ce privește profitul, a ocupat locul al doilea. BCR a înregistrat un profit net de 369,9 milioane de euro în 2022, față de 280 de milioane de euro raportat pentru 2021, reflectând un rezultat operațional îmbunătățit, determinat de creșterea continuă și puternică a creditelor.

În schimb, Zagrebacka Banka și-a văzut profitul net în 2022 scăzând la 237,7 milioane de euro, de la 266,9 milioane de euro în 2021, în principal ca urmare a veniturilor mai mici din dividende și a cheltuielilor operaționale mai mari.

Cele trei bănci care au trecut pe profit net în 2022 au fost OTP Bank România, parte a grupului ungar de servicii financiare OTP, Banca de Dezvoltare a Bulgariei (BDB) și Banca Municipală din Bulgaria. OTP Bank România a înregistrat un profit net de 13,9 milioane de euro în 2022, față de o pierdere de 1,9 milioane de euro cu un an înainte. BDB a înregistrat un profit de 18,4 milioane de euro, față de o pierdere de 79,7 milioane de euro în 2021, în timp ce Banca Municipală a trecut la un profit net de 2,8 milioane de euro, de la o pierdere de 4,7 milioane de euro raportată în anul precedent.

Nova Hrvatska Banka din Croația, cunoscută anterior sub numele de Sberbank d.d., a fost singura bancă care a raportat o pierdere netă în 2022. Nova Hrvatska Banka a înregistrat o pierdere netă de 32,9 milioane de euro, față de un profit net de 4,5 milioane de euro în 2021. Creditorul, fostă subsidiară a Sberbank Europe, cu sediul în Austria, controlată la rândul ei de Sberbank din Rusia, a fost achiziționată de Hrvatska Postanska Banka, deținută majoritar de statul croat.

Clasamentul a primit cinci participanți în 2022, dintre care doi din Bulgaria și câte unul din Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. ASA Banka din Bosnia a intrat în clasament pe cea mai înaltă poziție, pe locul 65, înregistrând cea mai mare creștere a activelor din listă, cu 170%, până la 1,43 miliarde de euro. În 2022, creditorul a achiziționat Sberbank BH, cu sediul la Sarajevo, o filială a Sberbank Europe, devenind astfel al treilea mare creditor din Bosnia. Profitul net al băncii bosniace a sărit la 9,6 milioane de euro în 2022, de la 3,4 milioane de euro în anul precedent.

În topul primilor zece creditori, banca DSK Bank din Bulgaria, parte a furnizorului maghiar de servicii financiare OTP Group, a urcat pe locul cinci de pe locul opt în 2021 și a fost cel mai mare creditor din țară în funcție de active. Activele băncii au crescut cu 19% de la an la an, până la 14,8 miliarde de euro, în condițiile în care atât împrumuturile, cât și depozitele au crescut considerabil. În același timp, profitul său net a crescut la 289,8 milioane de euro, de la 201,2 milioane de euro, ca urmare a creșterii veniturilor nete din dobânzi și a veniturilor nete din taxe și comisioane

Mai jos pe listă, Exim Banca Românească a urcat zece locuri, până pe poziția 25, deoarece activele sale au crescut cu 4,2%, la 4,64 miliarde de euro. Cu toate acestea, profitul net al băncii a scăzut la 8,7 milioane de euro în 2022, de la 9,9 milioane de euro în 2021. Exim Banca Românească a fost formată după ce banca de stat de export-import din România, Exim Bank, a absorbit filiala sa Banca Românească, devenind o bancă comercială universală.

Tot din România, Vista Bank a urcat 25 de poziții pentru a obține locul 58, marcând cel mai semnificativ avans de pe listă. Activele creditorului au urcat cu 16%, la 1,64 miliarde de euro, ca urmare a creșterii creditelor și avansurilor, în timp ce profitul net s-a prăbușit la 4,8 milioane de euro, de la 46,2 milioane de euro, în principal din cauza lipsei câștigurilor din achiziții și a creșterii cheltuielilor operaționale.

Per total, sectorul bancar din Europa de Sud-Est s-a confruntat cu un peisaj dinamic în 2022, pe fondul unor profituri mai mari, al creșterii activelor și al unor tranzacții notabile de fuziuni și achiziții. O creștere a prețurilor la energie și la alimente cauzată de războiul din Ucraina și continuarea redresării economice post-pandemice au alimentat inflația. După o perioadă prelungită de minime istorice, ratele dobânzilor au crescut substanțial pe parcursul anului, reflectând o tendință globală mai largă. Băncile s-au confruntat cu provocările rămase în urma pandemiei și cu preocuparea permanentă legată de creditele neperformante (NPL). Pe măsură ce anul a avansat, eforturile depuse de guverne și de instituțiile financiare au condus la îmbunătățiri treptate ale ratelor NPL, reglementările mai stricte și creșterea economică având un rol esențial în facilitarea recuperării creditelor și în atenuarea riscurilor. Consolidarea în sectorul bancar a continuat, iar unitățile Sberbank din Rusia din întreaga regiune și-au schimbat proprietarii.

Profitul net combinat al celor mai mari 100 de bănci din Europa de Sud-Est (ESE) s-a ridicat la 5,858 miliarde de euro în 2022, semnificativ mai mare decât profitul net de 4,567 miliarde de euro raportat de principalii creditori în 2021 și cu mult peste cel de 4,673 miliarde de euro obținut în 2019, înainte de pandemie.

Cei mai mulți dintre cei mai mari creditori din regiune și-au văzut profiturile crescând în 2022. Dintre primele 100 de bănci din SEE, 70 au raportat un profit net mai mare în 2022, trei au trecut pe profit și doar una a trecut pe pierdere.

În paralel, cele mai mari bănci din regiune și-au extins în mod constant activele pe tot parcursul anului. Activele combinate ale primelor o sută de bănci au ajuns la 428,9 miliarde de euro în 2022, față de 384,3 miliarde de euro ale celor intrate în clasament cu un an înainte. Zece bănci din clasament au raportat o scădere a activelor, față de opt în 2021.

Clasamentul integral poate fi citit AICI.

Comentarii

  1. Titlul articolului e greșit rău, clasamentul e pentru Europa de sud-est, nu include nimic din Europa centrală. Tipic pentru calitatea jurnalismului românesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *