BCR, după ce BNR a majorat dobânda de politică monetară la 6,75%: Acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă de politică monetară, cel puţin pentru o perioadă/ Inflația va rămâne de două cifre până în prima jumătate a lui 2024

Banca Naţională a României a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 6,75% iar, în viziunea analiştilor BCR, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, potrivit unui raport al Departamentului de Cercetare, coordonat de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

În opinia economiştilor băncii, BNR va rămâne deschisă la noi majorări dacă datele macro indică nevoia acestui lucru.

“Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,75%, conform aşteptărilor. Sondajul Bloomberg era împărţit: 8 din 16 contributori se aşteptau la o creştere de 75 de puncte de bază, 7 analişti vedeau una de 50 de puncte de bază, iar un răspuns la sondaj anticipa 25 de puncte de bază. Rata pentru facilitatea de creditare, care rămâne instrumentul relevant pentru o politică de control ferm al lichidităţii, a fost crescută la 7,75%. În viziunea noastră, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, dar considerăm că BNR va rămâne deschisă la noi majorări, dacă datele macro indică nevoia acestui lucru”, se precizează în raport. 

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Analiştii BCR precizează că BNR vorbeşte de o cvasi-stagnare a economiei în T3 şi T4, dar şi despre faptul că inflaţia va rămâne de două cifre până în prima jumătate a anului 2024. 

“Se consemnează faptul că traiectoria inflaţiei în viziunea BNR va fi peste aşteptările prezentate în raportul din vară, iar noile prognoze vor fi publicate luni într-o conferinţă de presă a guvernatorului Mugur Isărescu. Pe termen scurt, se anticipează un platou al inflaţiei în T4 2022, urmat de o inversare a trendului în prima jumătate a anului 2023. Exporturile de bunuri au crescut cu 34,1% în termeni anuali în luna septembrie, iar importurile au fost mai mari cu 36,2%. Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit cu 42,5% faţă de luna septembrie a anului trecut”, mai arată analiza.

Astfel, pentru întreg trimestru al treilea, deficitul comercial este cu 58,6% mai mare raportat la trimestrul trei al anului precedent. 

“Creşterea preţurilor energetice la nivel internaţional a avut cea mai mare importanţă în adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale. Pentru acest an avem o estimare de deficit de cont curent de 9,1% din PIB, în creştere de la 7% în 2021, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale a bunurilor”, se mai precizează în raport.