Berlinul a pierdut apelul pentru anularea unei decizii a justiţiei de limitare a accesului Gazprom la conducta de gaze OPAL

Berlinul a pierdut un apel la Curtea Europeană de Justiţie pentru anularea unei decizii a unei isntanţe inferioare de limitare a accesului Gazprom la conducta OPAL, care leagă gazoductul Nord Stream al producătorului rus de gaze de Germania, transmite agenția Reuters, citată de news.ro.

Cea mai înaltă instanţă europeană a menţinut decizia justiţiei, dând câştig de cauză Poloniei, care consideră că dependenţa Europei de gazele ruseşti reprezintă un risc pentru securitatea regională şi care şi-a diversificat furnizorii cumpărând gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite şi alte ţări.

Cazul face parte dintr-o dispută de lungă durată cu privire la aprovizionarea din Rusia, care pune Germania în opoziţie cu Polonia şi alte state foste comuniste din estul Europei.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Conducta OPAL, de 470 km, care leagă Nord Stream 1 de reţelele de gaze europene terestre, se întinde din nordul Germaniei către Republica Cehă şi are o capacitate anuală de 36 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Firmele poloneze de gaze au lansat un proces împotriva OPAL după pierderea unor volume de tranzit şi venituri, în urma deschiderii Nord Stream 1 în 2011. Companiile au intentat procesul în 2016, când planurile Gazprom de a dubla capacitatea de export de gaze către Germania prin Nord Stream 2 s-au intensificat.

Nord Stream 2, care are o secţiune care se desfăşoară pe sub Marea Baltică, ar ocoli conductele care traversează Ucraina, care a câştigat taxe de tranzit valoroase din partea companiei.

Polonia a declarat că nu intenţionează să extindă un acord de furnizare de gaze cu Gazprom, la expirarea celui existent, în 2022, iar alte state din Europa de Est au fost şi ele deranjate când Rusia a anexat Crimeea în 2014, în disputa cu Ucraina.

Germania a făcut recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu sediul în Luxemburg, după ce în 2019 un tribunal inferior a anulat decizia UE de a lăsa Gazprom să crească livrările de gaze prin conducta OPAL.

Anularea decizziei UE de către instanţa inferioară a urmat, de asemenea, unei contestaţii poloneze la decizia luată de Comisia Europeană.

În cel mai recent caz, Curtea de Justiţie a respins argumentele Germaniei potrivit cărora ”solidaritatea energetică” era mai degrabă un concept politic decât o problemă juridică, spunând că Comisiei i se cerea să examineze posibilele riscuri pentru securitatea aprovizionării cu gaze pe pieţele UE.

“Legalitatea oricărui act al instituţiilor UE care se încadrează în politica energetică a Uniunii Europene trebuie evaluată în lumina principiului solidarităţii energetice”, au spus judecătorii. Hotărârea din caz, cunoscută sub numele de C-848/19 P Germania / Polonia, este puţin probabil să modifice fluxul livrărilor Gazprom prin OPAL, care a fost deja redus înainte ca instanţa să se pronunţe.

Gazprom Export, divizia de export a grupului rus Gazprom, a afirmat într-un comunicat că regretă decizia instanţei de joi, chiar dacă nu este parte directă în dispută.

OPAL Gastransport, cu sediul în oraşul german Kassel, a mai spus că regretă decizia instanţei şi că piaţa unică a UE nu este dezavantajată prin utilizarea deplină a capacităţilor de transport ale OPAL.

“Nu a fost luată în mod expres o decizie cu privire la faptul dacă Polonia a fost afectată efectiv de utilizarea deplină a OPAL de către diferiţi expeditori”, a spus firma.