Bloomberg: Proiectul de buget al Italiei plasează deficitul bugetar la limita de 3% a UE deja în 2025

Deficitul bugetar al Italiei se va potrivi cu plafonul de 3% din PIB al Uniunii Europene deja în acest an, potrivit unor persoane familiarizate cu cel mai recent proiect al planului financiar al țării, scrie Bloomberg.

Cifra este inclusă în documentul pregătit pentru aprobare de cabinetul prim-ministrului Giorgia Meloni joi, au declarat persoanele, care au refuzat să fie identificate deoarece discuțiile pe această temă sunt în curs de desfășurare. Proiectul include o prognoză de creștere estimată de 0,6% pentru acest an și de 0,7% în 2026, au spus acestea.

Ministerul Finanțelor a refuzat să comenteze, deoarece bugetul nu a fost finalizat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Reducerea deficitului până la plafonul impus de UE ar putea deschide ușa pentru ieșirea Italiei din procedura de deficit excesiv a blocului comunitar, regimul de monitorizare care prezintă o listă de restricții pentru țările cu deficite umflate. Ieșirea sa din această categorie ar fi mai rapidă decât se prognoza anterior.

Acest lucru ar putea avea beneficii practice dincolo de lovitura de relații publice reprezentată de avansarea semnificativă a reabilitării Italiei de statutul său anterior de paria fiscal al regiunii, exact în momentul în care Franța pare din ce în ce mai mult să își asume acest rol.

Ar putea permite Italiei, printre altele, să își extindă cheltuielile pentru apărare, într-un moment în care țara s-a angajat să îndeplinească un obiectiv NATO de cheltuieli militare de 5% din produsul intern brut pentru a satisface cerințele președintelui american Donald Trump.

Îndeplinirea limitei de 3% ar oferi, de asemenea, încă o dovadă a hotărârii Italiei de a-și repara finanțele publice, invitând evaluatorii de credit să își aplice îmbunătățiri, ceea ce ar putea reduce costurile de împrumut. Acreditarea țării fusese deja ridicată pe 19 septembrie de către Fitch Ratings, fiind prima astfel de mișcare a companiei din 2021.

Ministrul Finanțelor, Giancarlo Giorgetti, declarase luna trecută că aducerea deficitului în conformitate cu regulile UE în avans era posibilă. Deficitul Italiei a depășit 3% din 2019, înainte de izbucnirea pandemiei.

Cifrele fac parte dintr-un program bugetar general pentru 2026, care urmărește să ofere reduceri de impozite claselor de mijloc, să ajute întreprinderile care angajează și investesc și să sprijine familiile tinere, menținând în același timp o poziție fiscală solidă.

Cu o creștere mai slabă decât anul trecut, o mare parte din banii necesari pentru a plăti promisiunile făcute de Meloni electoratului său vor proveni din costuri de împrumut mai mici și venituri fiscale mai mari.

Diferențele dintre randamentele obligațiunilor italiene pe 10 ani și cele ale Germaniei sunt în prezent apropiate de 80 de puncte de bază, mai puțin de o treime din nivelul la care Meloni a preluat mandatul în 2022, în timp ce intrările de impozite au crescut  deoarece inflația aduce contribuabilii în categorii de venituri mai mari.

Acesta este un fenomen pe care Meloni și Giorgetti încearcă să-l reechilibreze prin reducerea cotei de impozitare impuse persoanelor cu venituri cuprinse între 28.000 de euro și 50.000-60.000 de euro.