Foto: Pexels/Pixabay
Banca Națională a României (BNR) avertizează că economia va cvasi-stagna în trimestrele III și IV 2022, după ce comerțul cu amănuntul și producția industrială au scăzut. În plus, BNR estimează că economia va încetini puternic, sub potențialul de creștere, care este de 3%, în ultimul trimestru al anului viitor.
BNR arată că noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă față de trimestrul precedent, la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută în primele trei luni ale anului.
Totodată, a decelerat ușor creșterea anuală a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus în acest interval de consumul gospodăriilor populației, iar un altul modest, dar în creștere a venit din partea formării brute de capital fix, în timp ce contribuția variației stocurilor a redevenit negativă. La rândul său, exportul net și-a mărit marginal influența expansionistă în trimestrul II, în condițiile consolidării ecartului pozitiv dintre ritmul de creștere a volumului exportului și cel al volumului importului de bunuri și servicii, ambele în scădere ușoară față de trimestrul I.
Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat, arată BNR.
Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerțul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, contrabalansate doar în mică măsură de ușoara redresare a comerțului auto-moto. În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcții s-au redinamizat puternic în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești.
Importurile de bunuri și servicii și-au accelerat însă semnificativ creșterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe; ritmul a crescut mai pronunțat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial față de media trimestrului precedent, și ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanțială a balanței veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice și al războiului din Ucraina.
Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate, mai arată BNR.
În plus, BNR estimează că va urma o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023. Gap-ul PIB este diferența între creșterea economică realizată și potențialul de creștere al unei țări, care pentru România este de 3%. Altfel spus, BNR se așteaptă ca creșterea economică să încetinească sub 3% în ultimul trimestru din 2023.