Milionarul clujean Dorin Bob, unul dintre cei mai cunoscuți investitori imobiliari din oraș, critică vehement proiectul metroului din Cluj-Napoca. El susține că proiectul se bazează pe date eronate și că orașul este prea mic pentru o investiție de asemenea amploare.
Potrivit acestuia, oprirea lucrărilor ar fi o soluție mai rentabilă decât continuarea unui proiect sortit eșecului. Declarațiile au fost făcute în cadrul Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, unde Bob a comparat metroul clujean cu alte proiecte similare abandonate în întreaga lume.
Oprirea metroului, o variantă mai ieftină
Un argument adus de omul de afaceri este dimensiunea și structura demografică a Clujului. Bob explică faptul că proiectul metroului a fost fundamentat pe un studiu realizat de Banca Mondială, care estima că populația orașului va atinge un milion de locuitori.
Însă realitatea este diferită: populația României este în scădere, iar Clujul ar putea pierde până la 100.000 de locuitori până în 2060.
În comparație, Bucureștiul are un metrou utilizat anual de 140 de milioane de pasageri, în timp ce Bilbao, un oraș cu metrou viabil economic, are 100 de milioane de utilizatori.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Bob consideră că un oraș de dimensiunea Clujului nu poate susține economic un metrou.
„Dacă gândim metroul pe paradigma și pe datele statistice din 2016, atunci mai bine să ne oprim până nu-i prea târziu, că e mai ieftin să stai și să zici: da, au fost ipoteze greșite de lucru, nu e niciun fel de problemă. Hai să redirecționăm ăsta”, a spus Dorin Bob, potrivit Știri de Cluj.
Costurile exorbitante și utilizarea redusă
Investitorul atrage atenția asupra costurilor enorme ale metroului clujean, care ar putea ajunge la 3 miliarde de euro, de la o estimare inițială de 2 miliarde.
De asemenea, pragul minim de rentabilitate al metroului este de 200.000 de călători zilnic, ceea ce ar însemna că unul din 2,5 clujeni ar trebui să-l folosească zilnic.
Bob pune sub semnul întrebării fezabilitatea acestui scenariu, având în vedere că traseul metroului nu este optim pentru mobilitatea clujenilor. Stațiile sunt aliniate pe axa Văii Someșului, iar distanțele mari dintre acestea și zonele rezidențiale ar putea reduce semnificativ numărul de utilizatori.
Metroul din Cluj-Napoca este realizat de o asociere internațională de companii, iar valoarea totală a proiectului este estimată la 9,06 miliarde de lei fără TVA. Cu toate acestea, dacă predicțiile lui Bob se adeveresc, Clujul s-ar putea confrunta cu un proiect costisitor și inutil, care ar putea fi abandonat.
Metrourile abandonate: Un avertisment pentru Cluj
Bob atrage atenția asupra unor proiecte similare din alte orașe, care, din diverse motive, au fost abandonate.
- City Hall Station (New York, SUA). O stație impresionantă, cu arhitectură Beaux-Arts, închisă în 1945 din cauza modernizării trenurilor. Acum funcționează ca muzeu și poate fi vizitată prin tururi ghidate.
- Estación de Chamberí (Madrid, Spania). Una dintre cele mai vechi stații de metrou din Madrid, închisă în 1966. Transformata în muzeu în 2008, oferă o experiență nostalgică a transportului din secolul XX.
- Down Street Station (Londra, UK). Închisă în 1932, a fost utilizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca buncăr. Accesibilă prin tururi rare organizate de Transport for London.
- Lvivska Brama Station (Kyiv, Ucraina). Construită ca parte a unei extinderi a metroului, proiectul a fost abandonat din lipsă de fonduri. Publicul a avut acces doar o dată, în 2013, pentru un show de modă.
- Aldwych Tube Station (Londra, UK). Închisă în 1994 din cauza numărului redus de pasageri, este folosită pentru filmări și ocazional deschisă pentru tururi ghidate.
- Lower Bay (Toronto, Canada). Închisă în 1966, a devenit un loc popular pentru filmări și evenimente speciale. Nu oferă tururi regulate.
- Pacific Electric Subway Terminal (Los Angeles, SUA). O stație impresionantă a fostului sistem Pacific Electric Railway, închisă în 1955. Clădirea a fost transformată în spațiu de birouri, dar păstrează elemente originale.
- Worth Street Station (New York, SUA). Parte a primei linii de metrou din NYC, închisă în 1962 din cauza numărului redus de pasageri. Rămâne inaccesibilă publicului, dar poate fi zărită din trenurile care trec prin zonă.
- Saint-Martin Station (Paris, Franța). Închisă în 1939, nu mai este utilizată din cauza apropierii de alte stații. Rămâne vizibilă din trenurile care trec prin tunel.
- Kymlinge Metro Station (Stockholm, Suedia). Construcția a fost abandonată în anii ’70 din motive ecologice. Stația a devenit subiectul multor legende urbane, fiind considerată bântuită.
