Foto: Dreamstime
Comisia Europeană avertizează în cel mai recent raport „Semestrul European” că România nu a depus eforturi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar în 2023, iar în primele luni din 2024 deja are un deficit mai mare decât în perioada similară a anului trecut, drept urmare Bruxelles-ul estimează că în acest an deficitul bugetar al României va fi de 6,9% din Produsul Intern Brut, comparativ cu ținta de 4,9% din PIB asumată de Guvern, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor publice curente.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luna trecută, că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din Produsul Intern Brut, dar că va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB, iar discuția se poartă în jurul unei reduceri în interval de 5 sau de 7 ani.
Principalele avertismente ale Comisiei Europene:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Efortul fiscal în 2023 a fost mai mic decât cel recomandat de Consiliu. Soldul bugetar structural al României a rămas în linii mari neschimbat în 2023, față de o îmbunătățire de 1,7% din PIB recomandată de Consiliu.
Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2021 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. (recomandări pentru a reduce deficitul bugetar și de a-l aduce sub 3% din PIB)
În data de 10 mai 2024, autoritățile române au prezentat un raport privind „acțiunile întreprinse pentru corectarea deficitului excesiv”. Acest raport a confirmat ținta de deficit guvernamental pentru 2024 de 4,9% din PIB inclusă în buget, dar a subliniat, de asemenea, că execuția bugetară din primele trei luni ale anului a avut ca rezultat un deficit al bugetului de stat de 2,06% din PIB, cu 0,6 p.p.p. din PIB peste deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul pe întregul an a fost de 6,6% din PIB. Deficitul mai mare în primele trei luni ale anului 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut se explică în principal prin creșterea rapidă a cheltuielilor publice, în principal pe seama unor cheltuieli de investiții mai mari, arată raportul Comisiei.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un deficit public de 6,9% din PIB în 2024, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 50,9% până la sfârșitul anului 2024. Creșterea preconizată a deficitului în 2024 reflectă, în principal, creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente. Se preconizează o accelerare puternică a salariilor din sectorul public, reflectând creșterile discreționare recente ale salariilor din educație, sănătate, precum și din sectorul apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va avea un cost pe termen scurt în 2024 și 2025 – ulterior, reforma va genera economii importante pe termen mediu și lung. În 2024, se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor rămâne, în linii mari, stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital ale autorităților locale și a alocării fondurilor din fondurile de redresare și de reziliență.
În iulie 2023, Consiliul a recomandat ca România să ia măsuri pentru a elimina măsurile de urgență de sprijin energetic în vigoare, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. De asemenea, Consiliul a precizat că, în cazul în care noile creșteri ale prețurilor la energie ar necesita noi măsuri de sprijin sau continuarea acestora, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, că sunt accesibile din punct de vedere fiscal și că mențin stimulentele pentru economisirea energiei.
Se preconizează că măsurile de sprijin energetic de urgență nu vor fi încheiate cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru nu este în conformitate cu ceea ce a fost recomandat de Consiliu. În plus, se preconizează că economiile aferente nu vor fi utilizate în totalitate pentru a reduce deficitul public. Aceste riscuri nu sunt în conformitate cu recomandarea Consiliului.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un deficit public de 7,0% din PIB în 2025. Ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 53,9% până la sfârșitul anului 2025. Creșterea deficitului în 2025 reflectă în principal costul pe termen scurt al reformei pensiilor, care se preconizează că va adăuga încă 0,5% din PIB la deficitul din 2025 în raport cu scenariul de bază fără reformă. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital după alegerile locale, iar creșterea cheltuielilor curente, cu excepția pensiilor, este de așteptat să încetinească într-o oarecare măsură. Previziunile privind deficitul pentru 2025 nu includ veniturile suplimentare potențiale care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și din reforma fiscală generală, care fac parte din PNRR și sunt în curs de elaborare. Aceste reforme au potențialul de a genera venituri substanțiale pentru guvern și, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător, de a reduce semnificativ deficitul pentru 2025 în raport cu previziunile.
Raportul integral poate fi citit AICI.