BREAKING Comisia Europeană avertizează din nou România că nu a respectat ținta de deficit. Bruxelles-ul estimează o „gaură” de 6,9% din Produsul Intern Brut în acest an

Comisia Europeană avertizează în cel mai recent raport „Semestrul European” că România nu a depus eforturi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar în 2023, iar în primele luni din 2024 deja are un deficit mai mare decât în perioada similară a anului trecut, drept urmare Bruxelles-ul estimează că în acest an deficitul bugetar al României va fi de 6,9% din Produsul Intern Brut, comparativ cu ținta de 4,9% din PIB asumată de Guvern, din cauza creșterii rapide a cheltuielilor publice curente.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luna trecută, că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din Produsul Intern Brut, dar că va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB, iar discuția se poartă în jurul unei reduceri în interval de 5 sau de 7 ani.

Principalele avertismente ale Comisiei Europene:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Efortul fiscal în 2023 a fost mai mic decât cel recomandat de Consiliu. Soldul bugetar structural al României a rămas în linii mari neschimbat în 2023, față de o îmbunătățire de 1,7% din PIB recomandată de Consiliu.

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2021 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. (recomandări pentru a reduce deficitul bugetar și de a-l aduce sub 3% din PIB)

În data de 10 mai 2024, autoritățile române au prezentat un raport privind „acțiunile întreprinse pentru corectarea deficitului excesiv”. Acest raport a confirmat ținta de deficit guvernamental pentru 2024 de 4,9% din PIB inclusă în buget, dar a subliniat, de asemenea, că execuția bugetară din primele trei luni ale anului a avut ca rezultat un deficit al bugetului de stat de 2,06% din PIB, cu 0,6 p.p.p. din PIB peste deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul pe întregul an a fost de 6,6% din PIB. Deficitul mai mare în primele trei luni ale anului 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut se explică în principal prin creșterea rapidă a cheltuielilor publice, în principal pe seama unor cheltuieli de investiții mai mari, arată raportul Comisiei.

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un deficit public de 6,9% din PIB în 2024, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 50,9% până la sfârșitul anului 2024. Creșterea preconizată a deficitului în 2024 reflectă, în principal, creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente. Se preconizează o accelerare puternică a salariilor din sectorul public, reflectând creșterile discreționare recente ale salariilor din educație, sănătate, precum și din sectorul apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va avea un cost pe termen scurt în 2024 și 2025 – ulterior, reforma va genera economii importante pe termen mediu și lung. În 2024, se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor rămâne, în linii mari, stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital ale autorităților locale și a alocării fondurilor din fondurile de redresare și de reziliență.

În iulie 2023, Consiliul a recomandat ca România să ia măsuri pentru a elimina măsurile de urgență de sprijin energetic în vigoare, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. De asemenea, Consiliul a precizat că, în cazul în care noile creșteri ale prețurilor la energie ar necesita noi măsuri de sprijin sau continuarea acestora, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, că sunt accesibile din punct de vedere fiscal și că mențin stimulentele pentru economisirea energiei.

Se preconizează că măsurile de sprijin energetic de urgență nu vor fi încheiate cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru nu este în conformitate cu ceea ce a fost recomandat de Consiliu. În plus, se preconizează că economiile aferente nu vor fi utilizate în totalitate pentru a reduce deficitul public. Aceste riscuri nu sunt în conformitate cu recomandarea Consiliului.

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un deficit public de 7,0% din PIB în 2025. Ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 53,9% până la sfârșitul anului 2025. Creșterea deficitului în 2025 reflectă în principal costul pe termen scurt al reformei pensiilor, care se preconizează că va adăuga încă 0,5% din PIB la deficitul din 2025 în raport cu scenariul de bază fără reformă. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital după alegerile locale, iar creșterea cheltuielilor curente, cu excepția pensiilor, este de așteptat să încetinească într-o oarecare măsură. Previziunile privind deficitul pentru 2025 nu includ veniturile suplimentare potențiale care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și din reforma fiscală generală, care fac parte din PNRR și sunt în curs de elaborare. Aceste reforme au potențialul de a genera venituri substanțiale pentru guvern și, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător, de a reduce semnificativ deficitul pentru 2025 în raport cu previziunile.

Raportul integral poate fi citit AICI.