BREAKING Guvernul Bolojan denunță o ”supracontractare masivă” a proiectelor din PNRR făcută de precedentele guverne, care a dus la un ”risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională” / Sunt suspendate proiectele care nu pot fi terminate până la termenul-limită

Guvernul Bolojan a inițiat o ordonanță de urgență prin care să rezolve ”supracontractarea masivă” a proiectelor din PNRR făcută de precedentele guverne. Nota de fundamentare a proiectului de OUG arată că există un ”risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională”, dat fiind că pentru realizarea proiectelor e nevoie de cofinanțare de la buget. Supracontractarea proiectelor din fonduri europene afectează bugetul tocmai prin faptul că guvernul trebuie să cofinanțeze aceste proiecte.

Proiectul de OUG, pus pe agenda ședinței de joi, suspendă proiectele din PNRR care nu pot fi terminate până la termenul-limită de 31 august 2026 și interzice instituțiilor și companiilor de stat să deschidă noi licitații sau proiecte.

G4Media a scris în exclusivitate în urmă cu două zile că Guvernul Ciolacu 2 a creat o problemă bugetară majoră pentru că a asigurat prin Legea bugetului 2025 fonduri insuficiente de funcționare pentru mai multe ministere și instituții. De ce este problema mai acută decât în alți ani, când asemenea situații erau rezolvate, măcar parțial, la rectificarea bugetară? Pentru că în 2025 există o supra-contractare masivă la bugetele Ministerului Dezvoltării și Ministerului Transporturilor, cu proiecte semnate pe bandă rulantă în anul super-electoral 2024 pentru primari, și nu pot fi tăiate bugetele acestora pentru a împărți banii la alte instituții, după cum au explicat pentru G4Media mai mulți miniștri. Citește aici investigația G4Media

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Guvernul Bolojan arată în preambulul proiectului de OUG că această supracontractare a proiectelor din PNRR poate provoca ratarea țintei de deficit bugetar: ”a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național iar în absența unor măsuri corective ferme și imediate, s-ar declanșa consecințe macroeconomice severe, existând riscul de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal”.

Informații din nota de fundamentare:

Prin prezenta ordonanță de urgență se urmărește:

– atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
– diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;
– adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;
– evitarea unor consecințe macroeconomice severe, și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,

– suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții
– suspendarea încheierii de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice
– suspendarea a atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări aferente reformelorși investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de către beneficiarii sau structurile de implementare
– denunțarea unilaterală de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și
responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare
finanțate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de
beneficiari și/sau structurile de implementare, precum și pentru procedurile de achiziție publică pentru care
nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență,
– suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare, structurile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuție,
– instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investiției și a impactului bugetar total avizat de MF și MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mic de 30%;
– în situația în care progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme și/sau investiții;
– reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere a unor nou angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, de către Compania Națională de Investiții “C.N.I.” – S.A,
– instituirea, pentru anul 2025, a interdicției depășirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare, cât și condițiile de exceptare.

Citește mai jos nota de fundamentare integrală:

Nota Fundamentare Proiecte PNRR