Sursa foto: Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
Combinatul Liberty Galați, fostul SIDEX, anunță printr-un comunicat de presă “inițierea unei proceduri de concordat preventiv, cu rolul de a stabiliza businessul, de a optimiza alocarea resurselor și de a deschide noi oportunități de investiții. ”
Măsura este luată în contextul schimbărilor geopolitice, al noilor tarife impuse de SUA asupra importurilor de oțel și în lipsa unor măsuri reale de protecție a industriei siderurgice la nivelul Uniunii Europene, precizează compania.
Acest proces va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra angajaților, partenerilor de business și operațiunilor companiei. Acțiunile LIBERTY Galați au scopul de a asigura sustenabilitatea businessului, de a proteja viitorul companiei și de a reporni operațiunile de producție de la Galați, se mai arată în comunicat.
Radu Ionescu, Director General LIBERTY Galați, a declarat: “În actualele condiții ale pieței, afectate de războiul prelungit din Ucraina, de prețurile mari ale energiei și de importurile uriașe din afara UE care au inundat Europa, precum și în contextul noilor tarife impuse de SUA asupra importurilor de oțel și lipsei unor măsuri reale de protecție a industriei siderurgice la nivelul Uniunii Europene, noua procedură va permite LIBERTY Galați să aloce toate resursele financiare aflate la dispoziție pentru repornirea operațiunilor și creșterea producției la un nivel sustenabil.”
“Principalul producător de oțel din România, LIBERTY Galați are 4500 de angajați, o capacitate de producție de oțel lichid de 3 milioane de tone pe an și o cifra de afaceri care poate ajunge la 7 miliarde de de lei pe an. Compania produce oțel cu valoare adăugată mare care este esențial în dezvoltarea infrastructurii din România și din Europa. De asemenea, LIBERTY Galați este poziționat strategic pentru a contribui la eforturile de reconstrucție a Ucrainei și are perspective pozitive de creștere a cererii.
La fel ca toți producătorii de oțel din România și din Europa, competitivitatea companiei siderurgice de la Galați a fost afectată de costurile ridicate ale energiei și de importurile uriașe de oțel la prețuri de dumping din afara Uniunii Europene. Planul anunțat are scopul de a susține compania să traverseze condițiile dificile de piață și să devină mai puternică și mai agilă.
Procedura de concordat preventiv va fi implementată cu suportul specialiștilor numiți de LIBERTY, EuroInsol și Sierra Quadrant.”, notează comunicatul de presă.
Informații suplimentare:
• Concordatul preventiv este o procedură juridică de protejare a companiilor viabile din punct de vedere economic care se confruntă cu presiuni financiare. Legea din România permite companiilor să restructureze datoriile cu consimțământul creditorilor, să mențină continuitatea businessului și să asigure stabilitatea financiară pe termen lung. Procedura permite transparența procesului, supraveghere juridică și reprezintă o cale eficientă de redresare în timp ce protejează interesele stakeholderilor săi.
• LIBERTY Galați își menține angajamentul de a asigura transparența și stabilitatea în raport cu toți stakeholderii săi, inclusiv autoritățile guvernamentale, instituțiile financiare, angajații, furnizorii și clienții. Fiecare dintre acești parteneri joacă un rol esențial în strategies de redresare cu succes și de dezvoltare pe termen lung a companiei.
Statul român, reprezentat în conducerea combinatului
Recent, statul român a intrat în Consiliul de Administrație al combinatului siderurgic Liberty Galați, care se confruntă cu mari dificultăți în această perioadă, scrie Europa Liberă.
Dan Sandu, directorul general al Băncii de Investiții și Dezvoltare, va face parte din Consiliul de Administrație. Banca este controlată de Ministerul de Finanțe. Potrivit sursei citate, nu este clar dacă statul va finanța sau nu compania.
Creată la sfârșitul anului 2023 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) este singura bancă de dezvoltare din țară, deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor.
Combinatul din Galați se confruntă cereri de insolvență de la zeci de furnizori neplătiți, salariile sunt întârziate, iar furnalul 5, singurul operațional, este oprit de nouă luni.
La începutul acestei săptămâni, presa locală scria că, într-o întâlnire cu liderii sindicali, conducerea Liberty Galați a confirmat că salvarea combinatului depinde de finalizarea unui împrumut:
„Suntem dependenți de creditul de la Exim. În prima parte a creditului am rezolvat contractorii și energia. A doua parte a creditului a întârziat, dar ne așteptăm ca foarte curând fondurile să fie disponibile ca să repornim”, a transmis conducerea Liberty Galaţi.
Reprezentanții companiei au mai declarat că în Portul Constanța sunt disponibile brame care ar putea fi transportate pentru a porni laminoarele, potrivit presei gălățene.
Potrivit acestora, activitatea ar putea fi reluată în termen de șapte zile de la accesarea celei de-a doua tranșe a împrumutului.
LIBERTY Steel Group face parte din Alianța GFG, un grup global de companii și investiții deținut de Sanjeev Gupta și familia sa. Alianța este structurată pe trei piloni industriali – LIBERTY Steel Group, ALVANCE Aluminium Group și SIMEC Energy Group – care operează independent.
Ce înseamnă concordatul preventiv
Articolul 16 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede că ”Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară”.
Un articol de pe un portal afiliat Guvernului României descrie această procedură drept ”un proces în care datornicul care se confruntă cu probleme financiare propune un plan pentru a-și plăti datoriile într-un mod care este acceptabil pentru creditorii săi. Este ca și cum ai face un plan și l-ai prezenta creditorilor, spunând: “Uite, asta este cea mai bună modalitate prin care pot să vă plătesc înapoi, având în vedere situația mea financiară. (…) un instrument puternic pentru a evita insolvența, care este mult mai drastică și mai costisitoare, și pentru a permite persoanei sau companiei să continue să funcționeze în timp ce lucrează pentru a-și îmbunătăți situația financiară.”
Pașii unei astfel de proceduri sunt următorii:
- Debitorul depune o cerere la judecătorul sindic care, în cazul în care aprobă deschiderea procedurii, numește un administrator concordatar.
- Ulterior, în termen de 30 de zile, debitorul și administratorul elaborează și depun la judecător ”oferta de concordat preventiv” care cuprinde lista creditorilor cunoscuți și un plan de redresare.
- După comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Aprobarea planului de redresare de către creditori are loc pe categorii de creanțe – presupune fie să se obțină majoritate absolută în interiorul fiecărei categorii de creanțe, fie ca planul să fie aprobat de majoritatea categoriilor de creanțe în anumite condiții. Categoriile de creanțe sunt creanțele societății sau profesionistului persoană fizică împărțite în: creanțele garantate, creanțele salariale, creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul, creanțele bugetare, celelalte creanțe.
- Termenul pentru plata datoriilor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor.
În perioada de concordat, conform aceleiași legi, debitorul poate să își reorganizeze activitatea ”prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare” (art. 24 din Legea 85/2014).
Conform unui articol de specialitate, există mai multe avantaje ale concordatului preventiv față de procedura insolvenței:
– nu presupune insolvența și, deci, nici „stigmatul” aferent acesteia;
– se declanșează numai la cererea debitorului, fiind exprimarea voinței acestuia, nu a creditorilor;
– este o procedură cu un grad redus de publicitate;
– debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care continuă în mod obișnuit pe toată perioada procedurii concordatului, sub supravegherea administratorului concordatar; măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanțelor, profită și codebitorilor, fidejusorilor și terților garanți;
– acordă posibilitatea debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, în sensul că acestea urmează să fie folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat, preîntâmpinând astfel apariția stării de insolvență;
– întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvență să negocieze și să-și restructureze afacerea;
– creditorii sunt mai avantajati în cazul concordatului deoarece își pot recupera creanțele stabilite prin proiectul de concordat, în cazul falimentului șansele de recuperare fiind mult mai mici;
– în perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor; această „împiedicare” a procedurii insolvenței este pe deplin justificată și este valabilă și pentru creditorii ale căror creanțe se nasc în timpul procedurii de concordat;
– rolul judecătorului-sindic este minim.
