UPDATE 18.30 BET, indicele principal al bursei de la București, a încheiat ședința de tranzacționare cu un declin în temperare, de doar 0,9%. Piața a schițat o ușoară revenire pe finalul zilei, după deschiderea tranzacționării pe Wall Street, unde indicii bursieri se tranzacționează în creștere.
Din acțiunile ce compun indicele BET, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au scăzut cu 2,15%, acțiunile OMV Petrom (SNP) și Banca Transilvania (TLV) au recuperat declinul inițial și au închis doar marginal în zona roșie, cu minusuri de 0,1-0,2%, în timp ce acțiunile Romgaz (SNG) au închis cu un plus de 1% și au tras în sus indicele BET și cel al sectorului energetic, BET-NG. Cu un plus de 1% au încheiat ședința și acțiunile Teraplast (TRP).
Cele mai mari scăderi s-au consemnat pe acțiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE), cu un minus de 4,3%, respectiv pe titlurile Transelectrica (TEL), transportatorul național de energie electrică, care au pierdut 4%.
Valoarea totală tranzacționată a fost sub media din acest an, la un total de aproximativ 89,5 milioane de lei, din care rulajul pe acțiuni a avut un aport de circa 75,8 milioane de lei. Valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni a fost de 5,15 milioane de lei.
Mare parte din tranzacționare s-a concentrat pe acțiunile Banca Transilvania, cu 25 de milioane de lei rulajul zilei și activitate relativ solidă la cumpărare, având în vederea deschiderea.
UPDATE 14.50 Ministerul Finanțelor a bifat o nouă emisiune de titluri de stat ratată, a 5-a din acest an și a 2-a din ultima săptămână. Eșecul a împins costurile de finanțare din piața secundară și mai sus: dobânda suverană pe 10 ani (RO10Y) a ajuns acum la 7,43%. Acum o săptămână, RO10Y era la 6,9%.
Ministerul Finanțelor avea în plan să împrumute astăzi, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența aprilie 2028 (maturitate de 41 luni), undeva la 600 milioane de lei. Băncile au transmis însă oferte în nume propriu și al clienților în valoare de doar 197,1 milioane de lei, mult sub prospectul Ministerului de Finanțe.
Ofertele băncilor au fost sub prospectul inițial al MF în ultimele 3 din 4 licitații de titluri de stat.
Băncile vor primi săptămâna aceasta o infuzie de bani de la Guvern, care va plăti către investitori din piața internă suma de 20,7 miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice. Vorbim în mare parte despre plata unor împrumuturi luate în perioada de pandemie (2020-2021), dar aici este inclusă și plata unui împrumut luat de la bănci în luna martie a acestui an, pe doar 6 luni, în valoare de 3,4 miliarde de lei, la o dobândă de puțin peste 6%.
UPDATE 13.14 Referința bursei de la București continuă să se tranzacționeze cu un declin de 1,6%. BET se tranzacționează acum în preajma unui nivel important din perspectiva analizei tehnice. În cazul în care pierde actualul nivel de sprijin și străpunge nivelul de 16.200 de puncte, BET ar putea scădea în următoarele săptămâni până în preajma nivelului de 15.100-15.500 de puncte.
UPDATE 12.03 România a depășit astăzi Ungaria și are cele mai ridicate dobânzi de împrumut (piața secundară) din toată Europa.
Evoluțiile negative vin pe un fundal deja complicat, în care România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (estimat la 7,9% din PIB la finalul anului), pe care îl finanțează la costuri mari, și o datorie publică în creștere rapidă, care ar putea depăși 60% din PIB în următorii ani.
Până în alegeri, doar Ungaria se împrumuta mai scump din rândul tuturor țărilor din UE. Dobânzile mari sunt explicate de inflația mare (cea mai mare din UE), deficit bugetar imens (7-8% din PIB) și de credibilitatea scăzută pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.
UPDATE 12.00 ROBOR (3M) a crescut la 5,81%, de la 5,75% vineri și 5,59% joi. În același timp, Indicele ROBOR la 6 luni a crescut la 5,87%, de la 5,79% vineri și 5,63% joi.
Totodată, costul de finanțare pe 10 ani al României (RO10Y yield), respectiv cotația din piața secundară, a atins nivelul de 7,4%. Acesta este cel mai ridicat nivel din primăvara lui 2023. Asta înseamnă că investitorii, bănci și investitori străini, vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, din moment ce riscul politic s-a intensificat.
Creșterea dobânzilor este explicată de creșterea primei de risc suveran, adică de această intensificare a riscului politic. În general, o regulă de aur în finanțe spune că dobânda pe 10 ani la care se împrumută un Guvern (cifra cheie pentru costul de finanțare al întregii economii) ar trebui să fie cam pe unde este rata de creștere nominală a PIB. Adică rata de creștere a economiei, plus inflația. În România, vorbim oricum despre un nivel de circa 7-8%.
În plus, Ministerul Finanțelor are programată astăzi o nouă emisiune de titluri de stat. O emisiune eșuată ar putea împinge dobânzile suverane și mai sus.
UPDATE 11.24 De notat că indicele BET s-a decorelat încă din vară (24 iulie 2024) de evoluția indicilor bursieri americani, cu care a înregistrat o evoluție relativ strânsă în ultimii ani. Asta indică o presiune la cumpărare tot mai mică a investitorilor străini și chiar o posibilă prezență mai susținută la vânzare.
Un exemplu este ședința de tranzacționare din data de 19 noiembrie: atât BET cât și indicii americani au început să se vândă agresiv în jurul orei 16:00, ora României. Piața americană și-a revenit, însă, pe parcursul ședinței bursiere din SUA, în timp ce bursa de la București a închis la ora locală 18:00 cu un minus de 1,6%. Deși a schițat o ușoară revenire ziua următoare, aceasta nu a reușit să fie susținută. BET înregistrează acum un minus de peste 10% față de top-ul semnificativ din data de 24 iulie, care coincide cu topul din 24 iulie 2007 și conturează un ciclu de 17 ani. Comparativ, indicii bursieri americani au continuat să se aprecieze din vară și afișează un avans year-to-date de peste 25%.
Toată această dinamică indică un posibil proces de de-risking pentru piața locală (piețe emergente în general) a managerilor externi, în contextul mai multor riscuri care se prefigurează la orizont pentru România și piețele de acțiuni, în general, din 2025 încolo. Totuși, o corecție de 10% pentru BET este sănătoasă după raliul aproape vertical masiv pornit în noiembrie 2022 (vezi grafic).
UPDATE 11.01: Indicele BET și-a mai temperat declinul (1,4%), la o oră de la deschiderea ședinței, după ce la un moment dat scăzuse cu 1,9%.
Din acțiunile ce compun indicele BET, al celor mai lichide de pe piața noastră, Fondul Proprietatea (FP) afișa un declin de 2,8%, OMV Petrom (SNP) un recul de 1,3%, în timp ce titlurile Romgaz (SNG) scădeau cu 3%. Acțiunile Banca Transilvania (TLV) și BRD scădeau doar cu 0,7%, respectiv 1,8%, în timp ce acțiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE) afișau un declin de 0,94%.
Ordinele de tranzacționare au fost până acum concentrate pe acțiunile Banca Transilvania, cele mai lichide și în același timp cele mai bine reprezentate în indicii internaționali. După prima oră de tranzacționare, valoarea tranzacțiilor era de 12 milioane de lei, din care tranzacțiile cu acțiuni Banca Transilvania reprezintă un sfert. Acțiunile băncii se bucură de o prezență relativ solidă la cumpărare după prima oră de tranzacționare.
Știrea inițială
Bursa de Valori București (BVB) a deschis ședința de luni dimineață „pe roșu”, toți indicii bursieri fiind în scădere după ce rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale îl dau pe primul loc pe pro-rusul Călin Georgescu.
În primele cinci minute de la deschiderea bursei, majoritatea indicilor scădeau cu peste 1,3%. La închiderea de vineri, Bursa era tot pe scădere, cu un minus de 0,97% pentru indicele principal BET.
În același timp, costul de finanțare pe 10 ani al Guvernului din piața secundară a crescut puternic și aproape a ajuns la 7,4%, de la 6,9% săptămâna trecută. Asta înseamnă că investitorii, bănci și investitori străini, vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, din moment ce riscul politic s-a intensificat.
Călin Georgescu este un candidat pro-rus și cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene.
Călin Georgescu are un discurs puternic antisemit, legionar, ”mesianic”, pro-rus și anti-Occident. Este născut în 26 martie 1962, susține că vine dintr-o familie de preoți și declara în podcasturile la care a participat în campanie că ”nu este un candidat”, ci că ”este la nivelul unei chemări, unul pentru toți și noi toți cu Dumnezeu”. Cine este Călin Georgescu – analiza integrală, aici.
G4Media și ISE au arătat în exclusivitate cum Georgescu a crescut semnificativ în sondaje în ultima lună după o strategie de promovare masivă pe Tik Tok, conform datelor analizate de reporteri pe rețeaua chinezească de socializare. Citește analiza integrală aici.
- Călin Georgescu a avut un delir mistico-religios după închiderea urnelor: ”Prin candela renăscută a speranței, poporul român a ales să nu mai stea în genunchi, să nu mai fie invadat, să nu mai fie umilit (…) În duminica aceasta, a 30-a după Rusalii este pilda tânărului bogat”. Citește aici declarațiile.
VIDEO Momentul în care Călin Georgescu nu se poate dezice de Putin și devine irascibil când este rugat să răspundă cu ”Da” sau ”Nu” dacă îl admiră / Georgescu, după invazia Rusiei în Ucraina: ”Putin își iubește țara”. Detalii, aici