Sursa: Dreamstime
La fel ca în fiecare an, ziua de 1 ianuarie aduce o serie de scumpiri pentru români, dar și taxe noi sau crescute. Și companiile vor avea parte de noi măsuri fiscale, modificări de taxe și noi reguli de urmat. Economedia a făcut o trecere în revistă a principalelor majorări de prețuri care intră în vigoare, a taxelor care cresc și a modificărilor fiscale care intră în vigoare în 2026.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Carburanți
Prima zi din an i-a obișnuit pe șoferi cu prețuri mai mari la carburanți. Scumpirea vine după ce Guvernul a decis să majoreze accizele.
Ministerul Finanțelor a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, nivelul accizelor va fi majorat la 3,06 lei pentru fiecare 1.000 de litri de benzină, față de 2,78 lei în prezent, respectiv la 2,80 lei pentru 1.000 de litri de motorină, de la 2,54 lei.
Astfel, de la 1 ianuarie 2026, benzina ar urma să fie mai scumpă cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru.
Drept urmare, un plin de carburant va costa, în medie, cu 16 lei și 50 de bani la benzină (50 litri) și cu 15 lei mai mult la motorină.
În prezent, în București, benzina standard se vinde între 7,25 și 7,33 lei/litru. Motorina standard costă între 7,46 și 7,53 lei/litru, urmând ca noile accize să împingă prețurile și mai sus. Taxele (accize și TVA) reprezintă deja circa 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, fiind principalul factor al scumpirii.
Creșterile vin pe fondul unui calendar fiscal în două etape, cu scumpiri aplicate anterior (inclusiv de la 1 august 2025) și noua rundă de la 1 ianuarie 2026, măsură justificată public prin nevoia de venituri bugetare și aliniere la praguri/cerințe europene.
Alcool și țigări
De la 1 ianuarie 2026 crește acciza și la țigarete (și alte produse din tutun). În anexele privind nivelul accizelor, țigaretele ajung la 718,97 lei/1.000 țigarete în 2026 (față de 687,97 în 2025). Cresc și pentru lichide pentru țigări electronice și pouch-uri cu nicotină (produse cu nicotină fără tutun).
Pe lista accizelor care urcă în 2026 intră și: băuturile nealcoolice cu zahăr: până la 48,4 lei/hl (pentru 5–8g/100 ml) și 72,6 lei/hl (peste 8g/100 ml);
De la 1 ianuarie 2026, România aplică un nou val de majorări de accize pentru băuturile alcoolice.
Noile accize la alcool (de la 1 ianuarie 2026)
- Bere: 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei
- Vinuri liniștite: 11 lei/hl, de la 10 lei/hl
- Vinuri spumoase: 83,81 lei/hl, de la 76,19 lei/hl
- Alcool etilic: 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl
- pentru alcool produs în micile distilerii: 2.924,23 lei/hl alcool pur, de la 2.658,39 lei/hl
Impozite mai mari pe locuințe, clădiri și mașini
De la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare al doilea pachetul de măsuri fiscale adoptat de Guvern, care majorează taxele locale pe locuințe, clădiri și mașini.
- Locuințe
Pentru locuințe, impozitele cresc astfel:
- Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
- Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
- Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
- Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
- Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea ar fi de 70%. Unele estimări prevăd o creștere chiar de 80%.
De exemplu, în București, impozitele pe locuință ar urma să se majoreze cu nu mai puțin de 79%, de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp în 2026, ceea ce împinge impozitul anual în sus.
În Arad, pentru un apartament cu două camere, de 60 de metri pătraţi, impozitul va crește la 578 de lei, faţă de 322 de lei în 2025.
Exemplele sunt similare și pentru celelalte localități.
- Clădiri
Din anul 2026, pentru firme, categoria „clădiri rezidențiale” dispare, toate imobilele fiind considerate nerezidențiale. Acestea vor fi evaluate pe baza rapoartelor de evaluare și vor fi impozitate cu cote cuprinse între 0,2% și 1,3%.
Cotele de impozitare vor fi cele aferente clădirilor nerezidențiale, adică mai mari decât cele din trecut.
Cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole a fost eliminată, indiferent că sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.
Acestea vor intra în categoria generală a clădirilor nerezidențiale, ceea ce va duce la creșteri de cel puțin două ori ale impozitelor, chair de cca 2,5 ori.
Pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice impozitul poate crește de cca 5 ori prin mutarea cotei de la 0,2% la 1%, spre exemplu.
Va depinde cum se vor stabili cotele pentru 2026, mai ales în condițiile în care nu pot fi mai mici decât cele din anul precedent.
- Mașini
Impozitul auto va fi calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor va trece pe principiul „poluatorul plătește”.
Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei.
Mașinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an.
Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.
Și firmele care dețin flote auto vor fi afectate, prin costuri mai mari pentru companiile care dețin parcuri auto.
Facturi mai mari la energie electrică: tarife de rețea actualizate
Tot de la 1 ianuarie 2026 se modifică tarifele reglementate de transport și distribuție (ANRE), ceea ce poate însemna facturi ușor mai mari în multe zone. În unele regiuni, impactul estimat este de câțiva bani/kWh (cu diferențe între operatori/zona de distribuție).
Scad ratele la bănci
Printre multiplele vești de scumpiri și creșteri de taxe, vine și o veste bună: de la 1 ianuarie 2026 scad ratele la creditele noi ce sunt legate de IRCC.
Indicele de Referință pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRCC) va scădea de la 1 ianuarie 2026, ușor, până la nivelul de 5,68%, de la 6,06% în prezent.
Scăderea indicelui se va traduce printr-o rată lunară mai mică cu aproximativ 69 de lei față de cea actuală, în cazul unui credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, scrie Finzoom.
Dobanda: IRCC + 3,5%
| Perioada | IRCC | Rata IRCC |
| ianuarie – martie 2026 | 5.68% | 2.044 lei |
| octombrie – decembrie 2025 | 6.06% | 2.113 lei |
| iulie – septembrie 2025 | 5.55% | 2.020 lei |
| aprilie – iunie 2025 | 5.55% | 2.020 lei |
| ianuarie – martie 2025 | 5.66% | 2.040 lei |
| octombrie – decembrie 2024 | 5.99% | 2.100 lei |
| iulie – septembrie 2024 | 5.86% | 2.077 lei |
| aprilie – iunie 2024 | 5.90% | 2.084 lei |
| ianuarie – martie 2024 | 5.97% | 2.097 lei |
„Taxa Temu” de 25 lei pe colete sub 150 euro
Se propune implementarea unei taxe fixe pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, livrat direct consumatorilor din România prin intermediul furnizorilor de servicii poștale autorizați pe teritoriul României.
Proiectul vizează introducrea unei taxe în cuantum de 25 lei/colet pentru livrările directe către consumatori, scopul urmărit fiind acela de acoperire a costurilor de gestionare a fluxurilor extracomunitare de mărfuri generate de procesarea acestor colete.
Măsura are în vedere coletele provenite din afara UE, indiferent de valoarea declarată, livrate direct către consumatori.
Crește impozitul pe câștigurile bursiere
Se majorează și taxe pentru mediul de afaceri. Impozitul pe venituri din investiții și criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%.
Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:
- cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
- cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.
Impozit minim redus pentru marile companii
Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro, însă el va fi redus la jumătate în 2026, urmând să fie eliminat în 2027.
Astfel, Guvernul a decis reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027.
Se majorează capitalul social
Firmele deja existente nu vor fi nevoite să își majoreze capitalul social până când nu depășesc pragul de 400.000 de lei cifră de afaceri.
În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va fi de 5.000 lei.
Se asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni, fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Măsura este identificată ca o potențială barieră de intrare pe piață, cu risc de a genera un număr foarte mare de proceduri de majorare de capital la ONRC, fără garanția unei conformări fiscale mai bune.
Obligația firmelor de a avea cont bancar. Firmele fără cont bancar, declarate inactive
Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont la o instituție de credit din România pe toată durata desfășurării activității.
Persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont la o instituție de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înființării.
Se instituie în sarcina instituțiilor de credit din România obligația de a deschide cont persoanelor juridice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit.
Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.
Proiectul stabilește că o firmă este este declarată inactivă și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu are cont bancar în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.
De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.
Schimbări la eșalonarea obligațiilor fiscale restante
Firmele care cer procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.
Astfel, companiile trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:
- obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
- obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
- obligaţii fiscale care reprezintă accize.
Se propune eliminarea eșalonării la plată, în formă simplificată, întrucât se acorda de drept la simpla solicitare a debitorului, fără garanții si fără alte condiții de comportament fiscal, ceea ce a condus la utilizarea ei excesivă, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri.
Restricții la cesiunea părților sociale
Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:
a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;
b) dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) și/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.
Interdicții legate de împrumuturile primite de la asociați
Va fi interzisă restituirea împrumuturilor primite de la asociați sau entități afiliate atunci când activul net al societății scade sub jumătate din capitalul social.
Măsura, prezentată ca protecție a capitalului, lovește direct în structurile moderne de finanțare intra-grup și în mecanismele de cash pooling.
În foarte multe cazuri, investitorii care intră în companii aflate în dificultate financiară nu capitalizează imediat integral societatea, ci folosesc împrumuturi de la acționari și acorduri de cash pooling pentru a susține lichiditatea zilnică și pentru a finanța planurile de redresare, cu posibilitatea de a retrage sau redistribui ulterior o parte din sume în funcție de performanță.
Dacă noua regulă blochează, pe termen nedeterminat, rambursarea acestor împrumuturi până la „reîntregirea” activului net, exact companiile care au atras capital de redresare și sunt integrate în astfel de structuri de trezorerie devin mai puțin finanțabile, iar investitorii financiari sau strategici vor fi tentați fie să evite România, fie să recurgă la structuri mai opace și mai scumpe (vehicule externe, finanțări colaterale), care nu ajută nici transparența, nici stabilitatea pe termen lung, atrage atenția CC Tax Advisory.
Bază de calcul mai mare pentru CASS
Va crește baza anuală de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă un cost mai mare pentru angajatori.
Creșterea bazei de calcul la 72 salarii minime pentru veniturile din activități independente înseamnă o povară suplimentară pentru profesii liberale, freelanceri și mici antreprenori, în special pentru cei cu venituri fluctuante sau cu activitate sezonieră.
Astfel, se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.
La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară.
Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.
Bodycam pentru funcționari din ANAF, AVR, testare psihologică la ONJN
Va fi introdusă imediat folosirea mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal, în cadrul misiunilor de control.
Proiectul propune introducerea următoarelor:
• Obligația candidaților la concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din ONJN de a prezenta două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate;
• Testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani, pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției;
• Posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare în situații justificate, în urma comportamentului necorespunzător la locul de muncă.
