Calculele financiare ale guvernului ungar au dat greș în 2023, deficitul se va apropia de 6%

Guvernul ungar a eșuat în previziunile sale financiare pentru 2023, notează Daily News Hungary. Deficitul bugetar, ca procent din PIB, este proiectat să fie de 5,9% în 2023, depășind ținta inițială cu 2 puncte procentuale.

În plus, se anticipează o contracție economică de 0,4% nu doar pentru acest an, ci și pentru anii următori, ceea ce indică o redresare mai lentă decât se aștepta pentru economia maghiară. Prognoza oficială În conformitate cu Legea finanțelor publice, guvernul este obligat să dezvăluie cifrele bugetare și macroeconomice primare pentru următorii trei ani până la 31 decembrie, așa cum a anunțat publicația Portfolio.

În mod notabil, guvernul a ales în mod strategic chiar ultimele zile ale anului pentru a face publice aceste cifre în ultima perioadă, mai exact la 31 decembrie în 2020, la 29 decembrie în 2021 și la 30 decembrie în 2022. În 2023, cele mai recente previziuni macroeconomice și bugetare oficiale pe termen mediu au fost dezvăluite în seara zilei de sâmbătă, 30 decembrie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Previziuni pentru 2024

Pentru 2024, în ciuda previziunilor optimiste din timpul verii, noile perspective macroeconomice conturează o imagine mai modestă pentru creșterea economică a Ungariei. Creșterea PIB-ului pentru 2024 este prognozată la 3,6 %, față de 4 % aprobată în bugetul din 2024.

Inflația, anticipată inițial la 6%, este acum prognozată la 5,2%. Mai mult, guvernul preconizează că inflația medie se va menține peste 3% în 2025, în contradicție cu previziunile din vară care estimau o revenire la ținta de 3% până în 2025.

Deficit peste așteptări

Documentul Ministerului de Finanțe dezvăluie așteptările revizuite ale guvernului, indicând un deficit bugetar de 5,9% din PIB în 2023 – depășind ținta majorată de 5,2% stabilită în octombrie. Acest lucru înseamnă că cifra este chiar mai mare decât ținta de deficit care fusese majorată de la 3,9% la 5,2% în octombrie.

De ce a eșuat bugetul?

Explorând motivele din spatele deficitului bugetar, devine evident că partea de venituri poartă vina. Plățile de la întreprinderi au fost mai mici cu aproape 320 de miliarde HUF (834 de milioane EUR), veniturile legate de consum au rămas în urmă cu 1 137 de miliarde HUF (2,9 miliarde EUR), în special din cauza unei scăderi substanțiale a încasărilor din TVA, iar plățile de la publicul larg au fost cu 120 de miliarde HUF (313 milioane EUR) sub obiectivul stabilit. În plus, fondurile UE au fost mai mici cu aproape 400 de miliarde HUF (1 miliard EUR). Guvernul estimează veniturile totale la 25 033 miliarde HUF (65 miliarde EUR), ceea ce reprezintă un deficit de 1 000 miliarde HUF (2 605 milioane EUR) față de planul inițial de 26 032 miliarde HUF (67,8 miliarde EUR). Între timp, cheltuielile au rămas ușor sub cifra anticipată.