Camera de Comerț și Industrie cere schimbări ale măsurilor fiscale. În sectorul transportului rutier, va duce la imprevizibilitate fiscală

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) cere Guvernului revizuirea măsurilor fiscale pregătite în această perioadă, spunând că unele dintre acestea, precum cele pregătite pentru transportatorii rutieri, vor duce la imprevizibilitate fiscală.

„CCIR consideră ca imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale mediului de business în marja modificării/completării Codului Fiscal, precum și realizarea unor analize de impact corespunzătoare pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltării afacerilor. Asemenea multor țări din occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități, redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie diminuată, dacă nu chiar eliminată”, arată organizația.

Plecând de la aspectele argumentate, CCIR a înaintat Guvernului României o scrisoare conținând următoarele observații și propuneri în ceea ce privește proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

• „în contextul măsurilor de modificare a unor reglementări fiscale, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât, pe termen mediu și lung, să nu mai fie necesară majorarea taxelor; în acest sens, susținem faptul că, în cursul acestui an, trebuie luate cu prioritate, toate măsurile de control care se impun din partea organelor fiscale, pentru o cât mai eficientă colectare a impozitelor și taxelor datorate de contribuabili și, în egală măsură, trebuie asigurată o creștere considerabilă a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale și intensificarea controalelor, în sectoarele de activitate cu cel mai mare risc.

• oferirea de facilități vizând scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente.

• reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru încadrarea unei companii în categoria microîntreprinderilor;

• în ceea ce privește măsura instituirii unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiția ca acestea să aibă, obligatoriu, cel puțin un angajat cu normă întreagă, considerăm necesară o evaluare mai aprofundată, în condițiile în care pentru microîntreprinderile aflate la debut de activitate este dificil să se susțină o normă întreagă.

• referitor la propunerea de majorare a impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizează descurajarea folosirii veniturilor din dividende pentru remunerarea angajaților, considerăm că, pentru a avea efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea măsură ar trebui corelată cu diminuarea taxelor pe muncă, care sunt încă necompetitive în România;

• în privința propunerii de taxare a contractelor part-time la nivelul salariului minim, considerăm că este necesară reevaluarea oportunității implementării acestei măsuri și analiza impactului specific, întrucât aceasta ar putea determina o mai mare creștere a costurilor cu forța de muncă, în plină criză existentă pe această piață, la nivel național și european. Susținem, în același timp, necesitatea intensificării controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de muncă pe latura verificării cazurilor de „muncă la negru” și, implicit, combaterea acestui fenomen;

• în ceea ce privește restricționarea ca o persoană să nu poată fi asociat sau acționar care să dețină peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau a dreptului de vot la mai mult de 3 persoane juridice române care să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, considerăm această măsură ca fiind prea restrictivă și deopotrivă descurajantă pentru dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale în România.

• considerăm justificată preocuparea legiuitorului delegat de a limita exploatarea abuzivă a regimului fiscal al microîntreprinderii, în cazul acelor contribuabili care, sub pretextul unei multitudini de denumiri și forme a contractelor de servicii încheiate cu microîntreprinderi, maschează în fapt o relație de dependență care mai degrabă ar fi trebuit să se constituie într-un contract de muncă/într-un raport de ordin salarial;

• în privința propunerii de modificare și completare a articolului 47, alineatul (3), considerăm că ar trebui exceptate societățile cu activitate de distribuitori (brokeri) de asigurări, de la punctul g), pentru a diferenția marile companii de asigurări și reasigurări de micii intermediari.[1] Potrivit statisticilor oficiale, în România funcționează peste 10 mii de microîntreprinderi în acest sector, acestea având peste 30 mii de angajați, iar peste 80% dintre aceste societăți își desfășoară activitatea în localități având sub 30.000 de locuitori. Prin urmare, propunem exceptarea acestor categorii de întreprinderi de la aplicarea noilor modificări fiscale, astfel încât acestea să își poată continua activitatea prin aplicarea regimului fiscal al microîntreprinderilor;

• vă rugăm să dispuneți și analiza impactului modificărilor propuse asupra întreprinderilor individuale (P.F.A., Î.I., A.F.), deoarece, în cazul acestora, contribuția la asigurările sociale practic se va dubla. Concret, aceasta înseamnă că acei mici antreprenori, care realizează venituri mai mari de 5.100 de lei pe lună vor plăti 20.000 de lei, în loc de 10.000 de lei pe an, cât plătesc în prezent, la asigurările sociale;

• Prin OUG nr.114/28.12.2018 au fost instituite facilități fiscale privind veniturile salariale ale angajaților din domeniul construcțiilor pentru o perioadă de 10 ani (2019-2029), dar, în prezent, după doar 3 ani și jumătate, se pune problema modificării acestei reglementări. Considerăm necesară reevaluarea măsurii propuse, întrucât în domeniul construcțiilor, contractele de lucrări au durate de execuție ce se întind de la mai multe luni, până la mai mulți ani, iar clauzele contractuale privind costurile lucrărilor și bugetarea prețurilor la licitații sunt ferme și, ca atare, nu pot fi modificate pe parcurs.

• vă rugăm, de asemenea, să dispuneți analiza impactului modificărilor propuse asupra sectorului transportului rutier de mărfuri și persoane; prin legislația în vigoare, nu sunt considerate a fi impozabile îndemnizația de delegare, cea de detașare, inclusiv îndemnizația specifică detașării transnaționale, sumele suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, precum și orice sume de aceeași natură, cu condiția ca acestea să se încadreze în plafonul de 3 salarii de bază. Dacă s-ar introduce noile modificări propuse la art. 76, după alin. (4), există riscul ca organele fiscale cu atribuții de control să recalifice veniturile reprezentând îndemnizațiile mai sus menționate, ca fiind neimpozabile numai în limita a 33% din salariul de bază și nu în limita a 3 salarii de bază, ceea ce ar duce, din nou, la imprevizibilitatea fiscală cu care acest sector s-a confruntat până în luna martie 2022. Din aceste considerente, considerăm oportun ca, în cadrul variantei finale a proiectului de Ordonanță, acest paragraf să fie eliminat;

• sesizăm necesitatea reanalizării propunerii de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. Propunem realizarea unei analize de impact a diferențelor generate de modificarea propusă față de nivelurile actuale ale impozitelor pe clădiri și implementarea majorării propuse, ulterior, pornind de la calcule concrete și realiste;

• la categoria impozitelor indirecte, în ceea ce privește măsura propusă referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziția de locuințe – la începutul anului a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar în prezent se propune reducerea plafonului la 600.000 de lei. Față de aceste aspecte, propunem păstrarea în vigoare a plafonului actual, de 140.000 de euro, la care să se aplice TVA de 5%, pentru o singură locuință, per familie, măsură menită să echilibreze prețurile locuințelor construite și să încurajeze activitățile în domeniul construcțiilor civile, în România;

• în contextul propunerii creșterii cotei de TVA pentru serviciile turistice (de cazare, alimentație publică etc.), de la 5% la 9%, considerăm oportună evaluarea oportunității echilibrării cotei de TVA aplicată serviciilor prestate de agențiile de turism, care, în prezent, aplică o cotă de 19%. În prezent, agențiile de turism încasează de la turiști și plătesc prestatorilor de servicii din turism prețuri, respectiv tarife, la care se aplică o cotă redusă de TVA, dar sunt obligate să aplice cota de 19% la comisionul aplicat de acestea;

• în privința creșterii costurilor salariale cu zilierii, în special în agricultură, considerăm că este necesară o analiză mai aprofundată a situației acestora și propunem, pentru moment, renunțarea la modificările legislative specifice în discuție, cel puțin până la identificarea unor soluții și forme de colaborare care să fie benefice atât angajatorilor cât și angajaților”.

Reamintim că și consultanții fiscali au criticat o serie de propuneri din proiectul în pregătire. Mai precis, Uniunea Profesiilor Liberale și Camera Consultanților Fiscali a avertizat, într-o scrisoare ​transmisă marți autorităților, asupra ciudățeniilor dintr-un proiect de Ordonanță a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care consultanța fiscală este „extrasă” din multitudinea de profesii liberale reglementate. (Detalii, AICI)