Sursa foto: Pixabay / sapviktor
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, vrea ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migraţiei ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţe, relatează „Der Standard”, scrie News.ro.
Guvernul federal austriac face presiuni pentru instalarea mai multor garduri la frontiera externă a UE, având în vedere numărul mare de migranţi care ajung în Austria.
„Trebuie să rupem în sfârşit tabuul gardurilor”, a declarat joi, înaintea summitului UE de la Bruxelles, cancelarul federal Karl Nehammer. La rândul său, ministrul pentru Europa, Karoline Edtstadler, a vorbit despre necesitatea unor „bariere fizice” pentru protecţia frontierelor externe.
„Gardurile în sine nu sunt nimic nou”, a explicat Nehammer referindu-se la barierele de la graniţa greco-turcă. „Doar că până acum statele naţionale sunt lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile”, este reproşul pe care şeful guvernului de la Viena îl face Bruxelles-ului.
În cadrul Consiliului JAI de săptămâna precedentă, Austria a blocat aderarea la Schengen a Bulgariei şi României din cauza creşterii migraţiei ilegale. Nehammer, scrie „Der Standard”, a subliniat că Bulgaria are nevoie de un gard susţinut de mijloacele financiare ale Uniunii Europene. Potrivit propriilor informaţii, Sofia are nevoie de aproximativ două miliarde de euro pentru acest lucru.
La rândul său, Karoline Edtstadler a subliniat că gardurile sunt indispensabile pentru o limitare eficientă a migraţiei ilegale: „Cred că la un moment dat trebuie să conştientizăm faptul că nu va funcţiona fără bariere fizice, că trebuie să avem o protecţie adecvată a frontierelor externe”, a declarat ministrul la krone.tv. Întrebată ce înseamnă bariere fizice, aceasta a precizat că este vorba despre „un gard, un zid – puteţi să-i spuneţi cum vreţi”, a adăugat ea.
Între timp, mai scrie „Der Standard”, ministrul de interne Gerhard Karner a respins criticile guvernatorului landului Burgenland (aflat la graniţa cu Ungaria – n.r.) Hans Peter Doskozil, care ceruse controale eficiente la frontiere. “Ministrul de interne Karner a cerut de la Comisia Europeană exact aceste controale eficiente la frontieră şi centre de procesare – de exemplu şi în Bulgaria”, a declarat joi purtătorul său de cuvânt pentru agenţia APA.
Doskozil, care face parte din partidul de opoziţie SPOe (social-democrat), subliniase miercuri că poliţia şi soldaţii controlează în prezent frontierele Schengen, dar cu toate acestea, există un „număr record” de refugiaţi neînregistraţi care ajung în Austria. Prin urmare, Karner ar fi trebuit să solicite controale eficiente la frontierele Bulgariei, precum şi centre de procesare a solicitărilor de azil.
Purtătorul de cuvânt s-a referit, de asemenea, la planul în cinci puncte al ministrului de interne, cu care cancelarul s-a dus şi la summitul UE şi „care a fost inclus parţial şi într-un plan de acţiune al Comisiei Europene pentru Balcani”.
Acest plan include controale eficiente la frontieră şi finanţarea de către Comisia Europeană a unor infrastructuri la frontiera externă, un proiect pilot pentru centre de procesare a cererilor de azil la frontiera externă, precum şi o “directivă de respingere”, care să nu necesite o examinare individuală a cazului. Karner propune, de asemenea, proceduri de azil în ţări terţe sigure şi o revocare mai uşoară a statutului de protecţie pentru infractori.
Comisia Europeană a inclus mai multe puncte în planul său de acţiune pentru a stopa migraţia pe ruta Balcanilor de Vest. Propunerea de la Bruxelles prevede controale mai stricte la frontiere şi desfăşurarea forţei UE Frontex, precum şi sprijin din partea UE pentru repatrierea solicitanţilor de azil respinşi. Cu toate acestea, ea nu include, de exemplu, directiva privind respingerea solicitată de Austria sau procedurile de azil în ţări terţe sigure. De asemenea, Comisia a declarat întotdeauna că nu alocă bani pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, ci doar pentru infrastructura de la frontieră. Unul dintre argumente este că banii sunt necesari în altă parte, de exemplu pentru paza de coastă. În ultimii ani, mai multe ţări din UE au ridicat deja garduri la frontierele lor pentru a-şi proteja frontierele externe, menţionează „Der Standard”.