Cancelarul german Olaf Scholz a dezminţit în faţa membrilor unei Comisii parlamentare de anchetă privind scandalul ”Cum-ex” că a exercitat vreo ”influenţă” în vederea închiderii acestui dosar complex de fraudă în fiscalitatea dividendelor, relatează agenția AFP, citată de News.ro.
Scholz – pătat de această fraudă, dezvăluită în 2017 – a fost audiat în Comisia Parlamentului din Hamburg, vineri, timp de şase ore.
Mesajul pe care l-a subliniat de-a lungul întregii audieri este că ”nu am exercitat nicio influenă asupra procedurii fiscale Warburg”.
Acest scandal ”Cum-ex” vizează un dispozitiv ingenios de ”optimizare fiscală” implementat de către bănci, care le-a permis investitorilor străini să-şi scadă impozitele pe dividende.
Zeci de persoane au fost inculpate în acest dosar în Germania, inclusiv bancheri, operatori de piaţă, avocaţi şi consilieri financiari.
În total, în scandal snt vizate zece ţări.
Între băncile incriminate se află Banca Warburg din Hanburg, care a fost obligată să restituie 47 de milioane de euro oraşului portuar german, însă municipalitatea a renunţat în 2016.
Banca a fost nevoită, până la urmă să ramburseze zeci de milioane de euro, în urma unor presiuni ale Gvernului Angelei Merkel.
Anchetatori vor să stabilească dacă lideri politici – între care şi Olaf Scholz, pe atunci primarul oraşului – au exercitat presiuni asupra fiscului municipal să renunţe la recuperarea acestor impozite.
”Nu a existat o influenţă politică asupra procedurii fiscale”, a subliniat Scholz, respingând ”presupuneri şi insinuări” răspândite, acuză el, de presă.
Decizia de a renunţa la rambursarea sumelor datorate de către Banca Warburg a fost luată la scurt timp după o convorbire între Olaf Scholz şi Christian Olearius, pe atunci directorul băncii.
Olaf Scholz neagă, însă, că a exercitat presiuni asupra conducătorilor Fiscului din Hamburg, un oraş pe care l-a condus în perioada 2011-2018.
Însă noi elemente – dezvăluite în ultimele zile – pun la îndoială dezminţăirile succesorului Angelei Merkel.
mai multe publicaţii au dezvăluit în ultimele zile că e-mailuri ale unui apropiat al lui Olaf Scholz au fost confiscate de către anchetatori şi aduc elemente ”potenţial probante” cu privire la ”reflcţii referitoare la ştergerea unor date”.
Anchetatorii au descoperit la alt membru al Partidului Social Democat (SPD), susceptibil de faptul că a jucat un rol în rambursarea băncii, suma de 200.000 de euro, în numerar, într-un seif, ceea ce alimentează suspiciuni cu privire la eventuale aranjamente financiare oculte.
Alte documente confiscate sugerează că Olaf Scholz, contrar a ceea ce a declarat până acum, a abordat subiectul rambursării în mod direct cu Christian Olearius.
El a reiterat vineri că s-a întâlnit cu Christian Olearius în mai multe rânduri, fără să-şi ”amintească ceva concret”.
”Nu a existat un tratament în favoarea lui Christian Olearius”, a dat el asigurări.
Tabloidul Bild a publicat vineri fragmente din jurnalul lui Christian Olearius în care evocă o reuniune cu Olaf Scholz la 26 octombrie 2016.
”El pune întrebări, ascultă fără să-şi exprime vreo părere şi fără să spună dacă intenţionează să acţioneze sau nu”, scria bancherul după întâlnire.
Opoziţia a profitat de breşă pentru a-l critica pe liderul primei puteri economice europene.
”În Germania, nu există prea multă lume care să creadă în numeroasele găuri din memoria lui Olaf Scholz”, a denunţat vineri preşedintele Uniunii Creştin Democrate (CDU) Friedrich Merz.
Aceste suspiciuni îi cad rău lui Olaf Scholz, care este mai puţin popular decât mulţi dintre miniştrii săi, la mai puţin de un an de la preluarea postului.
Înaintea unei eventuale recesiuni în lunile următoare, cancelarul german nu reuşeşte să le dea asigurări germanilor, îngrijoraţi de posibile penurii energetice în această iarnă, mai ales de gaze naturale, din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia.