Interconectorul Arad-Szeged, parte din coridorul de interes european BRUA, își crește cu 50% capacitatea sa zilnică, de la 1 octombrie, fcând astfel posibilă creșterea exporturilor către vecini, potrivit unui anunț al operatorului de rețea românesc Transgaz. Fluxurile de gaze pot ajunge astfel la 300.000 de metri cubi pe oră, de la 200.000 pe oră, în prezent.
„Vă informăm că, în urma negocierilor între FGSZ Ltd.(operatorul de system din Ungaria – n.red.) și SNTGN Transgaz SA, a fost semnat Actul Adițional la Acordul de Interconectare, încheiat între cele două companii, potrivit căruia se preconizează că, începând cu 1 octombrie 2022, la punctul de interconectare Csanádpalota în direcția România → Ungaria, capacitatea tehnică va fi de 3.057.174 kWh/h (25 ⁰C/0 ⁰C), echivalentul a 280.000 Smc/h(15⁰C), față de 200.000 Smc/h (15⁰C), cât este în prezent, este anunțul Transgaz.
Arad-Szeged este inaugurat din 2010 și are o capacitate totală de 4,4 miliarde de metri cubi pe an, 500.000 de metri cubi pe oră, flux bidirecțional. Gazele pot curge din România spre Ungaria, dar și invers. Până în prezent, ambele tipuri de fluxuri de gaze au fost folosite, însă gazoductul nu a funcționat niciodată nici măcar la jumătate din capacitate. De la 1 octombrie, va funcționa la circa 605 din capacitate, însă doar pe sensul România – Ungaria. Explicația rezidă din faptul că țara noastră este folpsită ca tranzit pentur gazele rusești ce ajung în Ungaria. Acum, ungurii tranzitează pe la noi 4,5 milioane de metri cubi de gaz zilnic. Odată cu debutul sezonului rece, Gazprom crește cantitatea de gaze livrată Ungariei, parte din care trece pe teritoriul românesc. De fapt, unguri rămân cam singurii din UE care mai primesc gaze la capacitate din Rusia, ba chiar mai mult decât până acum, de unde fluxurile către restul țărilor UE, considerate „neprietenoase”, au fost deja sistate sau mult diminuate. Pentru a adduce gaze din Rusia, Ungaria folosește și sistemul de transport din România. Până în present, fluxurile de export ale României către Ungaria au reprezentat acest tranzit. Nu știm dacă lucrurile vor rămâne la fel și la iarnă. În UE este în vigoare o directive prin intermediul căreia, în cazul declarării stării de urgență în energie, țările care au gaze, cum ar fi România, trebuie să ajute țările care nu mai au de unde lua sau au terminat stocurile. România are producție internă, mai are încă importuri din Rusia și are gaze stocate în depozite gaze la o capacitate de 68% din capacitatea totală a depozitelor.
Conducta de gaze Arad-Szeged asigură interconectarea sistemului de transport al gazelor naturale din România cu cel din Ungaria. Conducta are o lungime totală de 109 kilometri și un diametru de 700 de milimetri.
Pe teritoriul României, conducta de interconectare are o lungime de aproximativ 62 de kilometri între punctul de conectare Horia (lângă Arad) și punctul de frontieră Csanádpalota (Nădlac) de la granița de stat dintre România și Ungaria. Gazoductul Arad – Szeged are o capacitate proiectată de 4,4 miliarde de metri cubi pe an, corespunzător unui debit mediu orar de 500 mii de metri cubi/oră.
România are conexiuni gaziere cu toti vecinii, mai puțin Serbia.