Care sunt cele mai digitalizate instituții din România

dosare, birocratie, arhiva, arhive, dezordine Sursa foto: Facebook/ Violeta Alexandru

Regista, soluția pentru automatizarea și eficientizarea proceselor din instituțiile publice și companiile private din România, parte a grupului Zitec, a desfășurat în luna februarie 2023 cea de-a doua ediție a Galei Regista, evenimentul național de recunoaștere a progresului digital. În cadrul acestui eveniment, Regista a premiat primăriile și alte instituții publice din țară care au făcut progrese remarcabile în această direcție. Tot în cadrul galei, a avut loc și o dezbatere cu privire la oportunitățile de digitalizare pe care le are România în 2023.

Pentru a evidenția oportunitățile de digitalizare pe care o instituție publică le are la dispoziție, în cadrul Galei Regista 2023 au fost definite șapte categorii de premiere, ai căror câștigători sunt:

  • Primăria orașului Năvodari, Constanța pentru Instituția cu cea mai bună prezență pe rețelele de socializare;
  • Primăria comunei Cristian, Brașov pentru Instituția cu cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii;
  • Spitalul Municipal Aiud, Alba pentru Cea mai digitalizată instituție;
  • Primăria comunei Bârnova, Iași pentru Cea mai digitalizată primărie de comună;
  • Primăria orașului Breaza, Prahova pentru Cea mai digitalizată primărie de oraș;
  • Liceul Teoretic Grigore Moisil, Timișoara pentru Cea mai digitalizată instituție de învățământ;
  • Primăria orașului Moinești, Bacău pentru Cel mai important progres digital.

Premiul special, Cel mai important progres digital, oferit de Regista, a mers anul acesta către Primăria municipiului Moinești, Bacău. Pe parcursul anului 2022, instituția a oferit cetățenilor din comunitate, prin intermediul aplicației Regista, posibilitatea de identificare la sediul instituției, acces în timp real la obligațiile de plată locale și plata online a acestora. Eficientizând totodată și activitățile pe care funcționarii obișnuiau să le efectueze manual, precum actualizarea rolului fiscal prin înregistrarea automată a încasării și reconcilierea banilor direct prin conturile specifice de trezorerie.

În ultima perioadă, interesul crescut pentru digitalizare s-a extins și către alte categorii de instituții publice. Doar în 2022 Regista a înregistrat o creștere masivă în portofoliu în rândul instituțiilor de învățământ, de la 2 la 117 unități.

Gala Regista a găzduit și o dezbaterea care a avut ca scop trasarea unor direcții privind progresul digital în 2023. Identificarea de oportunități a fost punctul central al discuției, dar pentru a le valorifica, este nevoie de depășirea unei serii de obstacole. Unul dintre acestea îl reprezintă o problemă cu care se confruntă în prezent multe instituții care au început în trecut procesul de digitalizare, iar Radu Puchiu, co-fondator H.appy Cities, a explicat mai multe despre interoperabilitatea ce încă lipsește: ”Apropo de identitatea electronică, toate guvernele care au început acest drum al e-guvernării și al transformării digitale a serviciilor publice au început cu niște lucruri de bază. Iar un lucru de bază în această zonă îl reprezintă identitatea electronică. Fără aceasta, este greu să construiești servicii digitale.” În completarea acestuia, Andrei Nicoară, expert e-guvernare și Founder Anse Info, a explicat de ce România nu a beneficiat mai devreme de cărțile electronice de identitate: ”Resursa urmează piața, iar principalul motiv a fost că nu am avut destule sisteme de e-guvernare care să necesite autentificare electronică, așa că nu a existat nici o presiune foarte mare să fie emise aceste cărți de identitate. Ne-a salvat un regulament european care ne-a impus să emitem aceste documente, iar noi am făcut eforturi mari ca ele să fie folosibile și în zona de e-guvernare.”

Un alt aspect punctat la Gala Regista a fost că, dincolo de digitalizare, este nevoie și de pregătirea cetățenilor care vor beneficia de aceste noi tipuri de servicii oferite de către instituțiile publice. ”Punctul de bază la care trebuie să facem referire este reprezentat întâi de competențele digitale; dacă acestea sunt larg răspândite, atunci toate elementele digitalizării vor câștiga o încredere mult mai mare, pentru că limbajul transmis al acestor soluții este treptat înțeles de toată lumea”, a explicat Dragoș Tohănean, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Astfel, educația și școlile au jucat un rol important și în cadrul dezbaterii, iar invitații au căzut de acord cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte privind eliminarea obstacolelor din calea digitalizării, anume pregătirea tinerilor pentru a face față noilor provocări ale societății moderne. ”Școlile rămân în responsabilitatea exclusivă a finanțării autorităților publice locale, fie ele primării sau consilii județene. Proiectul SmartLab este cel în care învățarea se schimbă radical, este un spațiu de experimentare, este un spațiu de inovare, de creație, de acumulare de competențe digitale. De ce-ul acestui laborator în fiecare unitate de învățământ este următorul: Dragi primari, vă doriți cetățeni smart pentru orașe sau sate smart, ca să construim o națiune smart? Pentru că scopul digitalizării nu este altul decât a ne îmbunătăți calitatea vieții, a afirmat Andreea Paul, Dr. Economist, Conf. Univ. ASE, Președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, România.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: