Câştigul salarial mediu net lunar a fost de 3.217 lei în 2020, ȋn creștere cu 7,7%. Economia a pierdut 70.000 de angajați / Care sunt domeniile cu cele mai mari câștiguri și județele cele mai „bogate”

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale ȋn anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, ȋn creștere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost de 5,41 de milioane de  persoane, mai mic cu 70.000 de persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Numărul de salariați a scăzut mult în industria prelucrătoare, în domeniul hoteluri și restaurante și comerț. A crescut numărul de angajați în Construcții, Sănătate și Informații și Telecom.

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele
activități economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%),
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,0%), activităţi de
servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%),
comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225,0% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte
procentuale faţă de anul 2008.

Salariații femei au câştigat în medie, ȋn expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei faţă de 3283 lei al salariaților bărbaţi).

Salariaților bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaților femei în majoritatea activităţilor
economice, cele mai mari diferenţe (peste 17,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii
(25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor (17,2%).

Județele cu cele mai mari salarii

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.
Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe
economie), Bistrița-Năsăud (2.538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.539 lei, cu 21,1% mai puţin decât
media pe economie), Vrancea (2.561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2.579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie). Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (4.408 lei, cu 37,0% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3.536 lei, cu 9,9% peste media
pe economie), Ilfov (3.348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) și Iași (3.327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Economia a pierdut 70.000 de angajați în anul pandemiei. În ce domenii s-au făcut angajări

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5,41 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o scădere cu 70.000 de persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID19 și a reducerii ori ȋncetării activității unui număr semnificativ de unităţi economicosociale.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 20,4%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,3% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 87,4%,
respectiv 84,8% din totalul salariaţilor acestor activități economice.
Activităţile cu un grad de atractivitate mai pronunțat pentru salariații femei au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,5% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (73,2%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,5%).

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76,8
mii persoane), hoteluri şi restaurante (-17,4 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
(-16,1 mii persoane), transport şi depozitare (-13,8 mii persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7,1 mii persoane), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-4,7 mii persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).

La polul opus, cu creșteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de construcţii (+11,5 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicații (+6,1 mii persoane).