EXCLUSIV Vânzătorii pe Olx și lucrătorii din videochat, buni de plată: Fiscul a descoperit impozite neplătite de 150 milioane de lei în ultimii cinci ani / Veniturile din chirii rămân cele mai importante pentru ANAF, iar proprietarii sunt mai disciplinați la plată / Controalele pentru meditații, în număr mic

ANAF a stabilit, în urma verificărilor, că vânzătorii pe Olx și lucrătorii din videochat trebuie să plătească impozite de circa 150 de milioane de lei, pentru venituri pe care le-au încasat din 2019 până în primul semestru din acest an și pe care nu le-au declarat. În schimb, cei care realizează venituri din chirii și meditații sunt mai disciplinați la plata taxelor, ținând cont că au plătit impozite de circa 1,44 miliarde lei în ultimii patru ani, iar sumele suplimentare de plată descoperite de Fisc sunt considerabil mai mici, arată datele obținute de Economedia de la ANAF.

Cele mai importante informații:

• Statul a colectat impozit din venituri din chirii de 1,44 miliarde lei în ultimii patru ani
• Sumele încasate de ANAF din chirii sunt în creștere de la un an la altul
• Încasările din impozitarea meditațiilor s-au dublat în 4 ani
• Fiscul a făcut cele mai multe controale pentru veniturile obținute din chirii
• Au existat puține controale sau chiar deloc în cazul impozitelor pentru banii din meditații
• Cei mai mulți bani în plus, de la cei care se ocupă de videochat
• A crescut interesul pentru vânzările pe platforme ca Olx
• Veniturile din postările pe rețelele de socializare nu pot fi identificate

Chiriile au adus Fiscului venituri considerabile în ultimii 4 ani

În perioada 2019-2022, au ajuns la buget 1,44 miliarde de lei din impozitele plătite de persoane fizice care obțin venituri din chirii, potrivit unui răspuns ANAF pentru Economedia. Tendința sumelor încasate de ANAF de la cei care și-au declarat aceste venituri este de creștere de la un an la altul. Anul cu cele mai mici încasări din perioada monitorizată a fost 2020, când au fost impozite declarate de 331 de milioane de lei din chirii, dar de atunci tendința a fost crescătoare, iar în 2022, suma a depășit 400 de milioane de lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Încasări dublate în 4 ani din impozitarea meditațiilor

Am vrut să aflăm și ce venituri are statul de pe urma celor care dau meditații, în condițiile care școala a trecut prin greutățile pandemiei și alte schimbări majore, iar mulți părinți caută să își pregătească suplimentar copii la diverse materii, mai ales la cele la care vor da examene.

Astfel, Fiscul a încasat tot mai mulți bani în ultimii de la cei care au declarat sumele pe care le-au câștigat pentru că au dat meditații. Într-un răspuns pentru Economedia, ANAF arată că din 2019 și până în 2022, impozitele încasate de pe urma meditațiilor s-au dublat, de la 5,7 milioane lei, la peste 12,6 milioane lei. În total, este vorba de peste 32 de milioane de lei.

ANAF a precizat că nu deține date despre impozitele aferente anului în curs, deoarece declarația D212 are caracter anual.

Bani în plus, după ce Fiscul a făcut controale, cele mai multe chiar în 2023 pentru chirii

Sumele încasate de ANAF nu se opresc la declarațiile depuse de cei vizați, ci sunt completate și de banii stabiliți ca impozit suplimentar după inspecții fiscale sau verificări documentare.

ANAF ne-a furnizat date referitoare la la numărul acțiunilor de control și sumele suplimentare stabilite ca impozit ce trebuie plătit pentru perioada 01.01.2019 – 30.06.2023.

Astfel, în ceea ce privește veniturile din chirii, Fiscul a făcut câteva zeci de inspecții fiscale și verificări documentare, cu o tendință consistentă de creștere a acestora în cursul acestui an, când doar în primul semestru au fost 68, de aproape două ori mai multe decât în anii precedenți.

La final, a decis că mai trebuie plătite suplimentar aproape 2,75 milioane de lei impozit de către cei care au avut venituri din închirierea bunurilor în ultimii 4 ani și jumătate.

Puține controale sau chiar deloc în cazul impozitelor pentru banii din meditații

Meditațiile date de persoane fizice nu au fost de interes pentru controalele ANAF. A fost vorba de câte o singură inspecție fiscală în anii 2019, 2021 și 2023 (semestrul I) și de niciuna în 2020.

Cele mai multe controale (14) au fost în 2022, când au fost stabilite și cele mai mari impozite suplimentare din meditații, adică peste 260 de mii de. Atunci când a fost controlată o singură persoană pe an, impozitele au fost cuprinse între 1.700 de lei și 14.000 de lei.

Cei mai mulți bani în plus, de la cei care se ocupă de videochat

Cei mai mulți bani, însă, i-a stabilit ANAF ca impozite suplimentare după ce i-a verificat pe cei care care obțin venituri de pe platforme online precum videochat/Onlyfans. Și în acest caz au fost vizate atât persoane fizice, cât și persoane juridice.

Datele pe ultimii 4 ani și jumătate arată că, după peste o sută de controale în total, sumele suplimentare se ridică la 91 de milioane de lei. Numărul controalelor a fost distribuit oarecum egal în acești ani.

Anul de vârf al verificărilor (31) și impozitelor suplimentare (peste 29 de milioane de lei) a fost 2020, primul an de pandemie, plin restricții, când multă lume a lucrat de acasă și au fost interdicții legate de deplasări.

Anii următori, au scăzut controalele, dar și încasările, ajungându-se la 23,5 milioane de lei în 2021 și puțin peste 11 milioane de lei în 2022.

Anul în curs stă mult mai bine, cu impozite suplimentare pentru industria videochatului de circa 23 de milioane de lei doar în primele 6 luni.

Interes mai mare pentru vânzările pe platforme ca Olx

Fiscul a fost ceva mai activ în privința controalelor care au vizat vânzările de bunuri pe platforme online (precum Olx). Este vorba atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice. Au fost câteva zeci în fiecare an, cu un vârf de aproape 130 în anul 2022.

Iar sumele încasate suplimentar din comerțul online a fost ceva mai consistentă decât cazul închirierii de bunuri. Este vorba în total, în perioada vizată, de peste 64 de milioane de lei. Acestea au oscilat de la un la altul.

Cele mai mari încasări, peste 20 de milioane de lei, au fost în 2020 și 2022. Anul 2021 e situează la mijloc, cu puțin peste 14 milioane de lei, iar 2019 este codaș cu circa 3 milioane de lei. Pe primul semestru din acest an, sunt deja 5 milioane de lei.

Totuși, ANAF a precizat că în privința impozitului pe vânzările de bunuri prin intermediul platformelor on-line, venitul realizat este de natură comercială. În acest caz nu se poate face diferențierea venitului în funcție de modalitatea de promovare a produselor, platformele on-line constituind o modalitate de prezentare a produselor sau serviciilor.

Am solicitat și date despre veniturile le obținute din postări pe rețele de socializare, dar Fiscul ne-a precizat că nu există o clasificare economică, identificată prin cod CAEN, specifică acestui tip de activitate. „În privința impozitului pe vânzările de bunuri prin intermediul platformelor on-line, venitul realizat este de natură comercială. În acest caz nu se poate face diferențierea venitului în funcție de modalitatea de promovare a produselor, platformele on-line constituind o modalitate de prezentare a produselor sau serviciilor. Pentru veniturile obținute din postări pe rețele de socializare, nu există o clasificare economică, identificată prin cod CAEN, specifică acestui tip de activitate.“, menționează ANAF.