Ce taxe și impozite plătesc companiile care angajează expați din Bulgaria, Ungaria sau România

Pe măsură ce companiile au ca obiectiv extinderea globală, angajarea transfrontalieră devine o parte esențială a agendei interne pentru majoritatea afacerilor. Ce taxe și impozite plătesc companiile care angajează expați din Bulgaria, Ungaria sau România arată o analiză Accace România, companie de consultanță de afaceri și externalizare servicii.

Potrivit reprezentanților companiei, este reponsabilitatea angajatorilor dar și a angajaților să țină cont de orice activitate transfrontalieră sau de șederea în străinătate, care pot declanșa schimbări în obligațiile administrative față de țările în care se desfășoară activitatea.

Acest lucru poate implica în mod specific raportarea șederii și a muncii în țara respectivă, schimbarea reședinței fiscale, diferite obligații fiscale ale salariatului și angajatorului în acea țară, precum și modificări ale obligațiilor de securitate socială.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

 „Globalizarea, libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume au sporit furnizarea transfrontalieră de servicii și angajarea de persoane nerezidente mai mult ca oricând. Niciodată în istorie nu a fost atât de ușor să lucrezi pentru companii din alte țări, să faci afaceri sau să participi la proiecte din străinătate. Prin urmare, realizarea eventualelor obligații de raportare precum și implicații fiscale și de securitate socială legate de implicarea unui angajat care lucrează activ în străinătate sau angajarea unei persoane din altă țară, necesită o planificare strategică. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să ia în considerare rezidența fiscală a salariatului, locul de muncă, timpul petrecut și condițiile de muncă în străinătate”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

În Bulgaria, rezidenții fiscali sunt impozitați pe venitul lor internațional, iar nerezidenții numai pe venitul lor din țară, care cuprinde o gamă largă de definiții legale. În general, acestea includ toate veniturile obținute ca urmare a activității economice pe întreg teritoriul Bulgariei. Astfel, cota de impozitare pe venitul personal în Bulgaria este de 10%.

Contribuțiile la asigurările sociale în Bulgaria se plătesc atât de angajator (cotă de 14,12%), dar și de angajat (rată de 10,58%). Cota agreată a contribuțiilor la asigurări de sănătate este de 8%, din care 4,8% este plătită de angajator și 3,2% este plătită de angajat. Aceste rate sunt aplicabile atât cetățenilor bulgari, cât și celor din UE și Sud-Estul Europei supuși contribuțiilor bulgare de asigurări sociale.

Pentru plata contribuțiilor, străinii au nevoie de un Număr Personal de Străin emis de către Agenția Națională de Venituri. Contribuțiile la asigurările de sănătate se calculează și se plătesc separat de impozitul datorat, iar raportarea și depunerea întregii plăți se face de către angajator. Dacă o persoană este angajată de mai mulți angajatori, toți sunt obligați să raporteze și să plătească contribuții de asigurări de sănătate, cu excepția cazului în care întregul venit al salariatului este mai mare decât baza maximă de calcul (3400 BGN). În cazul în care persoana străină nu este rezidentă a Bulgariei, primește venituri numai dintr-un contract de muncă, fără alte venituri și nu folosește avantaje fiscale, atunci nu este obligată să depună o declarație fiscală anuală.

Care sunt condițiile fiscale pentru lansarea unui start-up în Bulgaria

O prevedere cu totul nouă din  Legea pentru modificarea și completarea actului privind străinii în Bulgaria introduce „Startup Visa”. Prin aceasta, antreprenorii care vin din țări din afara UE pentru a începe o afacere în Bulgaria vor avea o posibilitate mai rapidă de a locui în țară. Ministerul Economiei stabilește dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru un astfel de program.

Astfel, pentru a primi „Startup Visa”, o persoană trebuie să dețină un certificat de proiect high-tech sau inovator eliberat de Ministerul Economiei, a devenit partener sau acționar la o companie bulgară după eliberarea unei vize de ședere pe termen lung sau deține cel puțin 50% din capitalul companiei.

Ce impozit pe venit plătesc angajatorii în Ungaria

În ceea ce privește Ungaria, impozitul pe venitul personal este de 15% aplicabil fără prag. Baza de impozitare se calculează din toate veniturile diminuate cu părțile neimpozabile ale venitului, dacă este cazul, cum ar fi alocațiile de bază de impozitare în funcție de starea familiei. Contribuțiile la asigurările sociale în Ungaria sunt împărțite în 18,5% cotă pentru angajat (împreună cu contribuția la pensie și la sănătate) și 13% pentru angajator. Înregistrarea salariului, inclusiv orice alte modificări ulterioare și plățile contribuțiilor angajatului și a părții angajatorului, se face de către angajator. Acest lucru este valabil și pentru angajatorii străini.

Contribuțiile de asigurări sociale din Ungaria nu sunt acoperite de impozitul datorat, prin urmare sunt calculate și plătite separat lunar. În cazul în care salariatul este angajat la doi sau mai mulți angajatori, toți aceștia sunt obligați să raporteze și să plătească contribuțiile.

Rezidentul fiscal maghiar care lucrează în altă țară sau mai multe alte țări este obligat să depună declarația fiscală până pe 20 mai. În cazul rezidentului fiscal al unei țări care lucrează în Ungaria, angajatorul este considerat plătitor și este obligat să raporteze și să rețină impozitul personal pe venitul lunar.

În România, reședința fiscală împărțită între mai multe țări, nu este recunoscută

Impozitul pe venitul persoanelor fizice din țară este de 10%. Baza de impozitare se calculează din venitul brut impozabil, diminuat din contribuțiile la asigurările sociale plătite de salariat, diminuat în continuare cu părțile neimpozabile din venit, dacă este cazul (exemplu: pensii facultative, training-uri, cadouri cu limita de buget).

O persoană care lucrează în România și primește salarii de la angajatorii care nu au sediul social în țară are obligația de a declara impozit pe venit, în timp ce angajatorul nerezident este supus contribuțiilor la asigurările sociale în numele acestuia din urmă. Persoanele fizice nerezidente care lucrează în România pentru angajatori locali vor fi supuse impozitării locale conform legislației aplicabile. Astfel, acestea vor fi supuse impozitului pe venit lunar care va fi calculat, reținut și plătit de către angajator.