Sursa foto: Facebook/ Sorin Grindeanu
Directorul general al CFR Călători are un salariu net lunar de 25.740 lei, directorul Financiar-Contabil câştigă net 25.155 iar membrii Consiliului de Administraţie al companiei, şapte la număr, au o indemnizaţia lunară netă de 6.025 lei, se arată într-un comunicat al CFR Călători.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Compania precizează că documentul vine ca reacţie faţă de declaraţiile date presei de preşedintele ARF, Mihai Barbu, dar şi faţă de realităţile din piaţa de transport feroviar de călători.
“Cu toate că nu ne propunem să facem o analiză asupra modului de formulare a răspunsurilor de către preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) la întrebările reporterului AGERPRES, nu putem să nu constatăm, lesne, că acestea trădează inclusiv un anumit nivel de cunoaştere în domeniul feroviar. Sigur, anumite cunoştinţe pot fi obţinute inclusiv stând pe o bancă, în gară, urmărind trenurile cum trec prin faţa ta, pentru cunoscătorii feroviari aceasta numindu-se ‘defilare’. Principala temă fiind cea a salariilor conducerii CFR Călători (sau, pentru a păstra forma academică de formulare a autorului, ‘şefime’), vă prezentăm în continuare salariile atât ale directorului general şi ale directorului financiar-contabil, cât şi ale membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi în baza unui proces de selecţie în conformitate cu prevederile Ordonanţei 109/2011, acestea fiind după cum urmează: director general, salariul lunar: brut 44.000 lei şi net 25.740 lei; director Financiar-Contabil, salariul lunar: brut 43.000 lei şi net 25.155 lei. În ceea ce priveşte membrii Consiliului de Administraţie, precizăm că, în prezent, aceştia sunt în număr de 7, indemnizaţia lunară a fiecărui membru CA este de 10.300 lei brut şi 6.025 lei net”, se arată în comunicatul CFR Călători.
În interviul menționat, președintele ARF a spus: “Cred că ar trebui să fim rezonabili în această privință, pentru că anul acesta – și nu o spun eu, o spune Eurostat – biletele de călătorie în România s-au majorat cu 13%, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, unde media a fost de 4%. În acest an, CFR Călători, fără să aibă acceptul Autorității pentru Reformă Feroviară, a oprit mai multe trenuri, a declarat-o chiar conducerea, în jur de 200 de trenuri, ceea ce însumează în jur de 3 milioane kilometri. Deci, o să parcurgă cu 3 milioane km mai puțin și, în aceste condiții, cred că nu este rezonabil să ceară o compensare mai mare.
Mai mult de atât, și vă spun din date publice, uitându-mă pe bugetul CFR Călători, văd că, față de anul trecut, cheltuiala salarială este aceeași, dar pentru șefime, pentru cei cu indemnizații, și aici intră cei șapte membri ai CA-ului și cei doi directori – directorul general și directorul financiar – vedem în buget o majorare a cheltuielii cu 3,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă cam 32.000 lei pe lună pentru fiecare din șefii de la CFR Călători. Cu alte cuvinte, pentru șefi avem bani, pentru muncitori nu avem bani să le majorăm salariile, dar pentru șefi avem suficienți, adică mai mult de 6.000 euro pe lună. În aceste condiții, repet, cred că nu este rezonabil să vii la Autoritatea pentru Reformă Feroviară să ceri bani mai mulți.”
Pe de altă parte, reprezentanţii operatorului feroviar naţional de călători consideră regretabilă raportarea numărului de salariaţi la kilometri parcurşi şi susţin că nu se poate compara un operator cu o obligaţie de serviciu public stabilită de către ARF, la nivel naţional, cu un operator care îşi desfăşoară activitatea sectorial.
“O mai bună documentare din prevederile HG 643/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ar fi de natură a mai elimina din necunoaştere. CFR Călători este instituţia care preia operarea pe secţiile în care operatorii privaţi încetează activitatea, încetarea activităţii fiind, desigur, din condiţii de ineficienţă economică. Exemple secţiile: Sighişoara – Odorhei, Arad – Brad, Timişoara Nord – Lovrin, Timişoara Nord – Periam. Mai mult, cum s-ar putea compara: operatorul naţional, care are integrat în structură o bună parte din mentenanţa materialului rulant, cu o vechime însemnată, aparţinând statului român, cu un operator care efectuează integral mentenanţa în afara societăţii; operatorul care trebuie să deţină logistica necesară în domeniul achiziţiilor publice pentru aplicarea Legii 99/2016, cu un operator privat care nu aplică această lege şi, deci, nu are nevoie de o structură de anvergura CFR Călători? Acesta este un mod neconcurenţial, nesoluţionat nici până în prezent de către ARF, în timp ce CFR Călători imobilizează material rulant scadent la procesul de mentenanţă, pentru parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în Legea 99/2016, nu acelaşi lucru este şi în cazul operatorilor privaţi”, susţine CFR Călători.
În urmă cu o lună, directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a spus că are un venit de 5.500 de euro lunar de la CFR Călători. El a fost întrebat de jurnaliști într-o conferinţă de presă, despre declaraţia sa de avere şi cum îşi permite ca din venituri de 5.000 de euro lunar să achite o rată lunară pentru un apartament în Dubai.
„În concepţia unora probabil angajaţii statului trebuie să fie săraci lipiţi pământului. Nu sunt sărac. Nu am 5.000 de euro pe lună, am 4.000 de euro numai pe chiria din Dubai. Am peste 11.000 de euro pe lună. (…) Dacă luaţi veniturile, am peste 11.000 de euro pe lună şi nu plătesc nicio rată. Este un contract de vânzare-cumpărare, care este suma totală a apartamentului. Plăteşti o taxă de rezervare, după care într-un cont escrow plăteşti rate la an, nu la lună, nu există rată lunară şi se trag bani în funcţie de realizările constructorului. Primul apartament este terminat, s-a plătit în decurs de cinci ani şi mai are o componentă contractul din Dubai, plăteşti jumătate şi jumătate după ce iei cheia, care se plăteşte singur din chirie. Nu plătesc niciun leu rată în Dubai”, a explicat Traian Preoteasa.
El a fost întrebat cum şi-a permis al doilea apartament în Dubai într-o zonă exclusivită, având în vedere că este angajat al statului.
„Ce înseamnă angajat al statului? Trebuie să mor de foame?”, a afirmat directorul CFR Călători.
El a mai fost întrebat şi cum a realizat aceste investiţii în condiţiile în care CFR Călători riscă să intre în incapacitate de plată.
„Care e legătura este între incapacitatea de plată a CFR Călători şi apartamentele mele din Dubai? (…) Aveţi veniturile mele în declaraţia de avere”, a răspuns Traian Preoteasa.
Directorul CFR Călători a fost întrebat dacă poate defalca venitul său de 11.000 de euro pe lună. „Am 5.500 de euro de la CFR Călători, sunt membru CA, nu primesc indemnizaţia CA, 3500 de lei indemnizaţie de la Metrorex, în Consiliul de Administraţie, deci vreo 600 de euro. 3500 chiria din Dubai şi mai am o chirie în România, tot cu 600 de euro. Deci 10.800, 11.000 de euro”, a declarat Traian Preoteasa, conform News.ro.
El a mai fost întrebat dacă este mai greu să conduci CFR Călători decât România având în vedere că veniturile sale de la CFR Călători în 2025 sunt egale cu salariul preşedintelui României.
„Asta e deja o glumă. Eu nu am nicio vină că preşedintele are un salariu care ar trebui să fie de zece ori mai mare. Am înţeles că salariul ministrului este de 13.000 de lei pe lună. Nu poţi să conduci nişte ministere şi sunt 15-20 de oameni în România, să le dai 13.000 de lei. Nu este vina noastră că preşedintele nu are 100.000 de euro. Când m-am dus în Dubai să le spun ce salariu am, mi-au spus ”din ce ţară africană” vin. Şi am spus că 5.000 de euro are premierul. Evident că m-am simţit prost. Dar asta e realitatea. (…) Nu poţi să conduci o scară de bloc cu 13.000 de lei, dar o ţară? Sunt foarte de acord ca preşedintele să aibă 100.000 de euro cel puţin pe lună net. Un şofer în Dubai are 9.000 de euro pe lună”, a mai afirmat Traian Preoteasa.
Cât priveşte traseele profitabile, compania precizează că, în prezent, nu există rute integral profitabile, necesarul de compensat fiind diferit de la rută la rută. În plus, nu se poate vorbi de rută profitabilă, atât timp cât preţul legitimaţiilor de călătorie este reglementat/plafonat, în fapt compensaţia fiind acordată pentru susţinerea mobilităţii de deplasare a călătorilor şi nu pentru companie, care, în cazul subcompensării, devine o victimă, subliniază sursa citată.
“Nivelul de plafonare a preţului biletelor şi compensaţia în completare depind de politica fiecărui stat şi de modul în care acesta stabileşte susţinerea deplasării călătorilor în regim feroviar, în comparaţie cu celelalte moduri de transport. Aceasta este de natură a clarifica şi temeinicia analizei preşedintelui ARF privind creşterea cu 13% faţă de 4% media în Uniunea Europeană, deşi nu înţelegem cum poate fi făcută o astfel de afirmaţie, atât timp cât preţul legitimaţiilor de călătorie a fost modificat, în baza adresei ARF din luna decembrie 2024, conf. prevederilor HG 1453/2022, cu rata inflaţiei de 4,6%, tarifele fiind aplicabile tuturor operatorilor”, se mai arată în comunicat.
