Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva Ungariei, acuzând guvernul de discriminare fiscală față de lanțurile comerciale străine

Comisia Europeană (CE) a a demarat o procedură de infringement împotriva Ungariei, considerând că sistemul ungar al taxei pe retail nu este conform cu legislația UE. Bruxelles-ul are o problemă cu taxa specială pe retail, mai precis cu faptul că întreprinderile comerciale care operează ca entități integrate sau afiliate sunt supuse unor cote de impozitare progresive în funcție de cifra lor de afaceri. CE consideră că măsurile afectează lanțurile comerciale străine.

„Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea a două scrisori de punere în întârziere Ungariei [INFR(2025)2052 și INFR(2025)2102] pentru impunerea de restricții privind marja de preț societăților care nu sunt maghiare. Prima procedură se referă la restricțiile privind vânzarea anumitor produse alimentare de către comercianții cu amănuntul din sectorul alimentar. A doua procedură se referă la restricții similare pentru vânzarea anumitor produse nealimentare de către drogherii. Libertatea de stabilire în temeiul articolului 49 din TFUE impune autorităților publice să asigure egalitatea de tratament și nediscriminarea operatorilor economici și să se abțină de la restricționarea activităților economice, cu excepția cazului în care astfel de restricții sunt justificate pentru a urmări îndeplinirea unor obiective de interes public. Ungaria limitează marja dintre prețurile de achiziție și prețurile de vânzare ale anumitor produse la un nivel care nu mai acoperă costurile societăților străine dincolo de costurile lor de achiziționare a produselor, forțând comercianții cu amănuntul care nu sunt maghiari să își vândă produsele în pierdere. În consecință, Comisia trimite două scrisori de punere în întârziere Ungariei, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, se arată pe site-ul Comisiei.

În practică, lanțurile controlate din străinătate trebuie să plătească o taxă de 4,5% pe o parte semnificativă a cifrei lor de afaceri, în timp ce comercianții autohtoni care operează pe piața ungară în sistem de franciză, sub propriul brand și logo, nu sunt supuși acestor cote mai mari, deoarece cifra lor de afaceri nu este consolidată în scopuri fiscale.

Potrivit Comisiei, acest lucru încalcă principiul UE privind libertatea de stabilire, în special deoarece sistemul nu permite întreprinderilor comerciale controlate din străinătate să-și restructureze activitatea după modelul companiilor autohtone.

Analize Economedia

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

Comisia a ridicat în repetate rânduri problema taxei speciale pe retail, care a fost introdusă temporar la începutul pandemiei de COVID-19 și apoi permanentizată din 2022, iar acum atrage atenția și asupra faptului că Ungaria s-a angajat la eliminarea treptată a acestei taxe în 2022, ca parte a condițiilor impuse pentru deblocarea fondurilor de redresare.

Taxa specială pe retail este, în sine, o povară atât de mare încât o proporție semnificativă a lanțurilor comerciale din Ungaria operează în pierdere. Directorul grupului SPAR a criticat public guvernul anul trecut din cauza acestei taxe, iar conducerea locală a companiei a exprimat de mai multe ori aceste nemulțumiri, scrie presa ungară.

La inițiativa SPAR, Comisia Europeană a început să investigheze cazul în aprilie anul trecut, iar în octombrie a lansat oficial procedura de infringement. Etapa actuală este faza a doua a procedurii. Guvernul are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare, altfel Comisia va trimite cazul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Aceasta nu este singura măsură care dăunează comerțului pentru care Bruxelles-ul a inițiat proceduri împotriva Ungariei. Comisia a mai inițiat două proceduri de infringement împotriva Ungariei în legătură cu restricțiile de marjă care afectează companiile necontrolate de capital autohton. Prima procedură vizează restricțiile privind vânzarea cu amănuntul a anumitor produse alimentare, în timp ce a doua se referă la restricții similare pentru vânzarea anumitor produse nealimentare în drogherii.

Potrivit evaluării Comisiei, Ungaria limitează marja dintre prețul de achiziție și cel de vânzare al anumitor produse într-o asemenea măsură încât companiile deținute de capital străin nu își pot acoperi costurile peste prețul de achiziție, fiind astfel obligate să vândă în pierdere. Și în acest caz, Ungaria are două luni pentru a răspunde criticilor Comisiei. Dacă nu o face, procedura va intra în faza a doua.

Guvernul ungar a reacționat și el, printr-o postare pe Facebook, spunând că „Bruxelles-ul a atacat Ungaria astăzi pentru că reduce profiturile multinaționalelor”, adăugând că birocrații de la Bruxelles au inițiat proceduri cerând eliminarea reducerii marjelor, creșterea prețurilor și abolirea taxei pe multinaționale. În final, Guvernul spune că Bruxelles-ul este interesat doar de Ucraina și de profiturile multinaționalelor, iar prețul pentru sprijinirea Ucrainei și al profiturilor multinaționalelor ar urma să fie plătit de familiile ungare.