Comisia Naţională de Prognoză revizuiește în scădere estimările privind creşterea economică din acest an, de la 1,4% la 0,6% / Redresarea este așteptată abia din 2026, cu un avans de peste 2% anual până în 2028

Scenariul de vară pentru orizontul 2025-2028 arată o reconfigurare semnificativă a previziunilor macroeconomice, determinată în principal de datele statistice din primul semestru al anului 2025 şi de pachetul de consolidare fiscală (majorări ale TVA și accizelor, ajustări ale pensiilor şi cheltuielilor cu personalul din sectorul public), precum și de liberalizarea prețului energiei electrice.

Ca efect combinat, Comisia Naţională de Prognoză revizuiește în scădere creșterea economică reală și în sens ascendent inflația, păstrând totodată o traiectorie de redresare moderată pe termen mediu, conditionată însă de evoluţia cererii externe şi de eventuala introducere a unor măsuri fiscale suplimentare.

Rezultatele statistice din primul semestru 2025 au servit ca ancoră pentru această reevaluare: produsul intern brut a crescut cu 0,3% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB a atins 7,6%, peste anticipări.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În termeni nemodificaţi, scenariul prevede o majorare marginală a valorii PIB faţă de prognoza anterioară (+0,4%), însă creșterea economică reală a fost revizuită în jos cu 0,8 puncte procentuale – de la 1,4% la 0,6% pentru anul curent – ca urmare a evoluţiilor mai modeste ale consumului privat.

Deflatorul PIB a fost corectat în creştere cu 1,3 puncte procentuale, influenţat de o majorare a inflaţiei medii cu 2,2 puncte procentuale.

Pe partea cererii, temperarea puterii de cumpărare şi un comportament precaut al consumatorilor au redus dinamica consumului privat la 1,3% în semestrul I 2025 (faţă de 6% în 2024).

Investiţiile brute au continuat să susţină activitatea economică, înregistrând o creștere de 2% comparativ cu semestrul corespunzător din 2024, susţinute în principal de marile proiecte de infrastructură în curs de execuţie.

Contribuţia externă a fost însă nefavorabilă: exporturile au crescut cu 2,8%, iar importurile cu 5,6%, rezultând o contribuţie negativă a exportului net de 1,4 puncte procentuale la dinamica PIB.

Structura ofertei reflectă o activitate aproape cvasistaţionară în semestrul I: valoarea adăugată brută a scăzut uşor (-0,2%), iar sectorul industrial a înregistrat contribuţii negative la creştere (-0,3 puncte procentuale).

În schimb, impozitele nete pe produs au avansat cu 5,0%, contribuind cu +0,5 puncte procentuale la dinamica PIB, iar sectoarele construcţiilor şi al informaţiilor şi comunicaţiilor au adus contribuţii pozitive (respectiv +0,3 şi +0,1 puncte procentuale). Lucrările de construcţii au înregistrat o creştere de 5,9% în semestrul I, alimentată în special de reparaţii capitale şi de lucrări inginereşti finanţate din surse europene şi bugetare.

Evoluţia preţurilor rămâne factorul cel mai perturbator al scenariului: după o traiectorie descendentă în 2024 şi în prima parte a anului curent, inflaţia anuală (IPC) a accelerat în iulie 2025 la 7,8% (faţă de o medie de 5,1% în prima jumătate a anului).

Liberalizarea pieţei energiei şi expirarea schemei de plafonare au avut un efect imediat: preţul energiei electrice a crescut cu 61,6% între iunie şi iulie 2025, generând o inflaţie lunară de 2,7% şi presiuni de cost în lanţ asupra economiei.

La aceste şocuri se adaugă majorările de TVA şi accize intrate în vigoare de la 1 august 2025 şi planul de eliminare a plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază programat pentru 1 octombrie 2025, elemente care validează revizuirea în sus a estimărilor inflaţiei: ritmul mediu anual prognozat pentru 2025 este de 7,1%, cu un vârf de 9,4% în luna august şi un nivel al inflaţiei la sfârşitul anului de 8,9%.

Sectoarele industrial şi servicii au continuat să dea semne de presiune: producţia industrială s-a contractat cu 2,0% în semestrul I, iar producţia de servicii prestate în principal întreprinderilor a scăzut cu 0,9%. Comerţul cu amănuntul a încetinit (+2,6% în semestrul I), afectat de scăderea vânzărilor de alimente (-1,2%), în timp ce comunicaţiile şi activităţile poştale/curierat au evoluat pozitiv.

Pe de altă parte, exporturile au înregistrat un avans moderat (+3,1% până la 47,7 miliarde euro), însă importurile au crescut mai rapid (+4,9% până la 64,4 miliarde euro), ceea ce a adâncit deficitul comercial la -16,7 miliarde euro (crestere de 10,7%) şi a majorat deficitul contului curent la -13,90 miliarde euro (+19% faţă de semestrul I 2024).

Piaţa muncii a arătat semne de slăbiciune la începutul anului: numărul mediu de salariaţi a crescut uşor (+0,6% în semestrul I), dar industria a continuat să reducă efective (-2,4%, aproximativ 30 mii persoane). Câştigul salarial mediu brut pe total economie a avansat cu 10,7% (net cu 8,7%) în semestrul I, reflectând atât majorările salariale cât şi presiunile inflaţioniste.

Prognoza revizuită estimează un câştig salarial mediu brut de 8.700 lei în 2025 (+7,9%), însă real câştigul va suferi o contracţie uşoară din cauza inflaţiei ridicate; pentru 2026 se anticipează o creştere nominală de 5,5% cu un efect real uşor negativ, iar din 2027 se estimează o ameliorare a puterii de cumpărare (real +2,6%).

Pe termen mediu, scenariul păstrează o traiectorie de redresare lentă: creşterea reală a PIB este estimată la 0,6% în 2025 şi 1,2% în 2026, urcând spre o medie anuală de aproximativ 2,5% în 2027-2028. Formarea brută de capital fix rămâne motorul investiţional, cu o rată medie anuală prognozată de 3,2% şi o rată a investiţiilor menţinută în jurul valorii de 26%.

Consumul privat este aşteptat să se refacă treptat (dinamică medie anuală 1,9%), în timp ce consumul guvernamental va înregistra contracţii în primii doi ani (-2,1% în 2025 şi -0,5% în 2026), urmate de o revenire modestă în 2027-2028 (+0,6% medie anuală).

Contribuţia negativă a exportului net este estimată să se reducă gradual, de la -2,9 puncte procentuale în 2024 spre -0,3 puncte procentuale la finalul orizontului de prognoză.

Riscurile rămân semnificative şi orientate preponderent în sus pentru inflaţie şi în jos pentru creştere: finalizarea schemei de plafonare a preţurilor la gaze începând cu 1 aprilie 2026 (neinclusă în scenariul actual), posibile noi măsuri fiscale sau o deterenţiere a cererii externe pot devia semnificativ traiectoria centrală a prognozei.

În concluzie, vara lui 2025 marchează pentru România o combinaţie de creştere economică modestă şi presiuni inflaţioniste puternice, urmată de o redresare graduală condiţionată de stabilizarea preţurilor energetice, atenuarea incertitudinilor externe şi de maniera în care politicile fiscale şi structurale vor fi implementate.