Sursa foto: Pixabay
După ce a petrecut ani de zile în ceea ce ea a descris drept slujbe ”plictisitoare, sedentare” în birourile mai multor companii ucrainene, Liliia Shulha a obţinut jobul ei de vis ca şofer de camion la cel mai mare retailer din Ucraina, Fozzy Group, relatează News.ro, care citează Reuters.
“Întotdeauna am visat la maşini mari. În loc să mă joc cu păpuşi, am condus maşini când eram copil. Acum situaţia este de aşa natură încât iau oameni fără experienţă şi îi antrenează. Am avut noroc”, a spus ea Shulha, 40 de ani, purtând uniforma companiei în faţa unui camion mare.
Pe măsură ce războiul cu Rusia epuizează forţa de muncă, companiile încearcă să acopere lipsurile critice angajând mai multe femei în posturi tradiţional dominate de bărbaţi şi apelând la adolescenţi, studenţi şi lucrători în vârstă.
Cu milioane de oameni, în mare parte femei şi copii, plecaţi în străinătate după ce au fugit de război şi zeci de mii de bărbaţi mobilizaţi în armată, criza locurilor de muncă ar putea pune în pericol creşterea economică şi o redresare postbelică, spun analiştii.
Ucraina şi-a pierdut peste un sfert din forţa de muncă de la invazia Rusiei din februarie 2022, arată datele băncii centrale.
Aproape 60% dintre companii au spus că găsirea de muncitori calificaţi a fost principala lor provocare, a arătat un sondaj al Ministerului Economiei la peste 3.000 de companii.
”Situaţia este într-adevăr critică”, a declarat Tetiana Petruk, director de sustenabilitate la compania siderurgică Metinvest, unul dintre cei mai mari angajatori din Ucraina, cu o forţă de muncă de aproximativ 45.000. Compania re aproximativ 4.000 de posturi vacante.
”Deficitul de personal pe care îl resimţim are un impact asupra producţiei noastre. Nu suntem singurii care simt lipsa de personal, toate companiile din regiuni simt asta, inclusiv contractorii noştri”, a declarat Petruk pentru Reuters, într-un interviu online.
Reuters a vorbit cu reprezentanţii a nouă companii ucrainene, de la mari firme industriale până la grupuri de retail şi mici întreprinzători privaţi. Toate au spus că lipsa de personal şi o nepotrivire tot mai mare a competenţelor au fost provocări mari.
Companiile au declarat că schimbă practicile de recrutare şi de afaceri, automatizează, rotesc personalul existent şi îşi extind fişele posturilor, reangajează pensionari şi oferă mai multe beneficii, în special pentru lucrătorii mai tineri.
Au fost nevoite să mărească şi salariile. Salariul mediu lunar este acum de aproximativ 20.000 de grivne (470 USD), comparativ cu aproximativ 14.500 de un an în urmă.
~Există o schimbare notabilă de la discriminarea de gen şi vârstă în selecţia candidaţilor, deoarece angajatorii adaptează criteriile pentru a atrage angajaţii necesari. Această tendinţă se extinde şi la antreprenoriat, unde ponderea femeilor antreprenoare este în creştere semnificativă”, a spus Şcoala de Economie din Kiev.
MAI MULTE FEMEI
Industriile dominate de bărbaţi sunt mai afectate de lipsa de personal, a spus banca centrală. Sectorul construcţiilor, transporturile, mineritul şi altele au avut de suferit din cauza mobilizării militare, pentru care sunt eligibili bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani.
Pentru a menţine economia în funcţiune, guvernul oferă amânări complete sau parţiale pentru companiile critice.
În sectoarele de energie şi producţie de arme, întreg personalul este eligibil pentru amânare. În alte sectoare, firmele pot reţine 50% din personalul masculin. Dar procesul de asigurare a amânării este lung şi complicat. Pe măsură ce guvernul a înăsprit regulile de mobilizare în acest an, numărul bărbaţilor care preferă angajarea informală – permiţându-le să nu rămână în evidenţele publice de date – a crescut, au spus unele întreprinderi.
În regiunea agricolă de sud a Mikolaiv, femeile sunt instruite ca şoferi de tractor. De asemenea, femeile lucrează din ce în ce mai mult ca şoferi de tramvai şi camioane, mineri de cărbune, agenţi de securitate şi lucrători în depozite, spun companiile.
”Oferim formare şi locuri de muncă pentru femeile care au experienţă minimă”, a declarat Liubov Ukrainets, director de resurse umane la Silpo, parte a Fozzy Group.
Incluzând-o pe Shulha, compania are şase şoferi de camion femei şi recrutează mai activ femei pentru alte locuri de muncă dominate anterior de bărbaţi, inclusiv la încărcătoare, tăietori de carne, ambalatori şi agenţi de securitate.
Ponderea femeilor angajate este în creştere în industrii precum producţia de oţel.
Petruk a spus că personalul feminin reprezintă aproximativ 30-35% din forţa de muncă a Metinvest, iar compania a angajat acum femei pentru unele locuri de muncă subterane.
Metinvest nu a putut furniza cifre comparative pentru situaţia anterioară războiului.
Alte femei nu pot sau nu doresc să se alăture forţei de muncă din cauza lipsei serviciilor de îngrijire a copiilor.
Shulha, care lucrează 15 zile pe drum, s-a mutat înapoi la părinţii ei pentru a asigura îngrijirea fiului ei de 14 ani şi a fiicei sale de 16 ani.
TINERI
Companiile şi economiştii se aşteaptă ca provocările de pe piaţa muncii să persiste. Angajatorii îşi îndreaptă atenţia către tineri, oferind formare, experienţă de muncă şi pachete de beneficii specifice.
Metinvest, care anterior se concentra pe studenţi, acum lucrează din ce în ce mai mult cu colegii profesionale, a spus Petruk.
Silpo angajează mai activ adolescenţi pentru locuri de muncă entry-level în supermarketuri şi a lansat un program de stagiu specializat pentru studenţi.
Operatorul de telefonie mobilă Vodafone şi-a reambalat programul pentru tineret, creând o oportunitate pentru aproximativ 50 de adolescenţi din 12 oraşe de a obţine prima lor experienţă de muncă.
”Vrem să oferim prima experienţă cuvenită a unei slujbe oficiale acestui public tânăr. Un alt obiectiv este construirea unui pool de talente. De asemenea, vrem să înţelegem tinerii”, a declarat Ilona Voloşina, de la Vodafone Retail, într-un magazin Vodafone din Kiev, în timp ce şase adolescenţi ofereau consultanţă vizitatorilor.
Guvernul şi partenerii străini au lansat mai multe programe pentru a-i ajuta pe ucraineni să recalifice.
”Oferim oricui, pe cheltuiala statului, oportunitatea de a obţine o nouă profesie, care este solicitată pe piaţa muncii, sau de a-şi ridica nivelul profesional”, a declarat Tetiana Berejna, viceministrul economiei.